Creşterea economică peste aşteptări din primul semestru devine o sabie cu două tăişuri. Efectele indirecte ajung să tempereze creşterea deficitului de cont curent, dar duc la o slăbire a monedei naţionale.
Produsul intern brut (PIB) a fost de 195,764 miliarde lei (53,33 miliarde euro) în primul semestru din acest an, în creştere cu 8,8% faţă de perioada similară din 2007, avansul economic anual în trimestrul II fiind de 9,3%, potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS). Ambii indicatori sunt recorduri înregistrate de economia postdecembristă. Creşterea economică peste aşteptări i-a surprins plăcut pe unii analişti, dar i-a şi îngrijorat pe alţii. „La o astfel de creştere a PIB, este imposibil ca în acest an deficitul de cont curent să ajungă la 17%-18% din PIB (n.r. – aşa cum estimează analiştii străini)“, spune Lucian Anghel, economist-şef al BCR. Creşterea economică este, pe de altă parte, un indicator foarte important pentru investitorii pe termen mediu şi lung. „Menţinerea pe o perioadă mai lungă a creşterii economice, peste media UE, ar face posibilă scăderea dobånzii de politică monetară a BNR chiar din ianuarie 2009“, completează Anghel. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, susţine că majorarea PIB peste estimări în semestrul I pune presiuni asupra inflaţiei. Din fericire însă, aceasta a fost dejă luată în calcul de către banca centrală cånd a revizuit prognoza de inflaţie, pentru 2008, de la 6% la 6,6%. Pentru alţi analişti însă, creşterea PIB nu este sustenabilă din punct de vedere economic. „Eu sunt ceva mai sceptic în această privinţă. O creştere economică bazată pe o evoluţie ascendentă a ramurilor volatile ne determină să nu mizăm pe aprecierea cursului de schimb“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank. Într-adevăr, avansul înregistrat de PIB în primul semestru se bazează pe creşterile lunare din sectorul construcţiilor, pe anul agricol foarte bun şi accelerarea producţiei industriale. „Nu cred că în 2009 se va întåmpla la fel, iar creşterea economică va încetini la fel ca în zona euro, de care suntem dependenţi“, spune Dumitru. Astfel, pe segmentul construcţiilor este puţin probabil să se mai înregistreze aceleaşi creşteri atåta timp cåt există semne negative din partea segmentului imobiliar şi se aşteaptă o încetinire a creditării, ca efect al noului regulament BNR, care va intra în vigoare pe 6 octombrie 2008. De asemenea, este de aşteptat ca şi producţia industrială să-şi tempereze avansul, intrånd în consens cu evoluţiile regionale, iar doi ani agricoli consecutivi la fel de buni constituie o previziune cu şanse reduse de concretizare.
Pe acest fond, alimentat de incertitudinile privind interesul investitorilor (în ciuda diferenţialului mare de dobåndă de pe piaţa romånească) şi de evoluţia monedelor din Europa Centrală şi de Est, unii analişti şi-au revizuit previziunile privind evoluţia cursului de schimb. Lucian Anghel de la BCR rămåne pe poziţii şi vede cursul între 3,5 – 3,6 lei la sfårşitul lui 2008, cu fluctuaţii generate de creşterea lichidităţilor în piaţă în timpul vårfurilor de plată ale datoriei publice şi de repatrierile de valută din decembrie. Rozalia Pal, economist-şef UniCredit Ţiriac Bank, anticipează un curs de 3,58 lei în luna decembrie, iar Ionuţ Dumitru îşi revizuieşte prognoza pe un curs uşor depreciat în decembrie, de 3,6 lei. El este de părere că tendinţa de depreciere a leului va continua şi în 2009, chiar dacă nu vom mai avea aceleaşi fluctuaţii mari de pånă acum.
«Productivitatea creşte sub nivelul majorărilor salariale, iar avansul PIB e generat de ramuri volatile. De aceea, nu mizăm pe aprecierea cursului.»
Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank
«Creşterea economică peste aşteptări aduce motive de îngrijorare pentru 2009, cånd am putea avea o încetinire abruptă a PIB, de 5%-6%.»
Lucian Anghel, economist-şef BCR
