Piața valutară internațională este încă în haos, cauzat de incertitudinile legate de zona euro și de datoriilor suverane. Euro se depreciază, dar trage după el și monedele statelor din centrul și estul continentului. Leul reușește însă să se mențină mai stabil decât monedele vecine.
Riscul unei reacții necontrolate a piețelor în cazul unui faliment al Greciei, împreună cu tensiunile din piețe cauzate de datoriile Italiei și altor state europene au pus din nou probleme investitorilor, conform analizei realizate de analiștii de la X-Trade brokers România. În Europa Centrală și de Est, unde economiile sunt legate de cele din Vest, dar sunt percepute a fi mai vulnerabile decât acestea, a apărut din nou fenomenul de depreciere a monedelor naționale, în condițiile în care pesimismul a crescut. Dintre monedele naționale din regiune, leul a avut un comportament extrem de bun de la începutul anului și până în prezent, scăzând cu doar 0,78% în fața euro, o evoluție cu mult mai bună față de cea a forintului, în scădere cu 4,68% și, respectiv, a zlotului polonez, în depreciere cu 11,82%.
„Coroana cehă a făcut nota discordantă, câștigând 0,84% față de Euro. Coroana este privită ca o monedă stabilă, acționând aproape ca un activ de refugiu în fața turbulențelor din zona euro. Interesul pentru coroană este stimulat de creșterea economiei Cehiei peste media europeană, inflația scăzută, sistemul bancar solid și, nu în ultimul rând, stabilitatea istorică a monedei: după intervenția Băncii Elveției împotriva Francului, piețele au devenit motivate să caute alte monede care oferă o siguranță relativă, iar coroana a fost preferată în acest sens”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Polonia, ţinta vânzătorilor din pieţele valutare
Din poziția de cel mai bun performer Polonia – singura economie care a evitat tehnic recesiunea în ultimii trei ani – a ajuns recent ținta preferată a vânzătorilor din piețele valutare. Datoria publică a Poloniei se apropie de pragul de 55%, care ar aduce măsuri de austeritate automate. Încrederea în voința politică pentru ținerea sub control a deficitului este afectată de alegerile care vor avea loc în octombrie, iar ratingul țării ar putea fi coborat de Fitch în situația în care economia încetinește semnificativ. Volatilitatea masivă a zlotului a ținut însă și de atitudinea de non-intervenție a Băncii Centrale Poloneze, care s-a ținut departe de piață pe perioada deprecierii masive din 2008.
„Vremurile s-au schimbat acum. Guvernatorul Marek Belka a hotărât sprijinirea monedei, vineri, pentru evitarea impactului inflaționist. Percepția privind zlotul s-a schimbat radical față de 2009 și 2010. Estimarea de creștere cu 4% a economiei poloneze în 2012 este văzută ca fiind mult prea optimistă. Deficitul public a atins 7,9% din PIB anul trecut, iar speranțele de a-l aduce sub 3% în 2012 par nefundamentate. Piețele își schimbă repede atitudinea și, în vremuri agitate, finanțele publice slăbite duc la un asalt asupra monedei”, precizează Victor Safta.
În România, abordarea prudentă a speculatorilor a ținut în primul rând seama de prezența Băncii Naționale, un jucător ferm pe piață în momentele hiper-active, de care unii jucători își amintesc cu prea puțină plăcere. Atitudinea externă, în general mai binevoitoare în privința poziției macroeconomice a României, poate, de asemenea, explica de ce leul a reușit să reziste, în termeni relativi, destul de bine în mijlocul agitației din jur, deprecierea sa anuală fiind modestă în raport cu cea a forintului sau a zlotului.
„Tendința de reducere a deficitului public ca procent in PIB este clară. Chiar dacă pragul de 3% nu va fi, cel mai probabil, atins în 2012, determinarea de a merge în acest sens este apreciată de către piețe. Totuși, unele riscuri vor fi probabil luate în considerare. Agricultura a impulsionat economia anul acesta, dar performanța sa ar putea fi limitată anul viitor, din cauza secetei, în timp ce exporturile ar putea fi mai puțin stimulative în condițiile crizei europene. Dacă liderii europeni «nu se adună» și nu reușesc să pună la punct un răspuns ferm la criza datoriilor, inclusiv prin extinderea fondului de rezerva EFSF, întreaga regiune ar avea de suferit. Acest fapt ar putea ține cursul euro/leu peste pragul de 4,3, însă cel mai probabil va fi o mișcare graduală, controlabilă, mai puțin volatilă decât cea întâlnită în cazul forintului sau al zlotului”, mai arată Victor Safta.
Citeşte şi: Leul prinde puteri: Cursul coboară la sub 4,30 lei/euro