Leul, sub presiune înaintea verdictului S&P. Ce spun economiștii despre euro, rezervele BNR și capitalurile din România

Leul pierde teren în fața euro, iar economiștii văd motive diferite în spatele tensiunilor de pe piața valutară. Radu Georgescu vorbește despre semnalele transmise de rezervele BNR, Iancu Guda despre retragerea capitalurilor, Adrian Negrescu despre temerile investitorilor, iar BNR încearcă să țină sub control cursul și dobânzile.

Radu Georgescu avertizează: Euro urcă, iar rezervele BNR scad cu 5 miliarde de euro

Economistul Radu Georgescu a comentat, joi, 1 octombrie 2026, evoluția cursului euro și datele privind rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR). Într-o postare publicată pe Facebook, el a comparat situația actuală cu scenariile prezentate în filmele „The Big Short” și „Margin Call”, considerate de acesta relevante pentru înțelegerea modului în care funcționează economia.

Radu Georgescu a remarcat că, în cursul zilei de joi, euro ar fi crescut în câteva minute de la 5,27 lei la 5,36 lei. În aceeași postare, economistul a făcut referire la datele publicate de BNR privind rezervele valutare și a susținut că acestea au scăzut în septembrie cu 5 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta aproximativ 10% din rezervele valutare.

Economistul a amintit că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, anunțase că a deschis poziții short pe leu, după ce a analizat raportul BNR privind contul curent pentru luna iulie. Potrivit acestuia, România a înregistrat în iulie un deficit de cont curent de 3,1 miliarde de euro, pe care l-a descris drept cel mai mare din istorie.

Georgescu a afirmat că, în cele două săptămâni de la deschiderea pozițiilor, câștigul său s-ar situa între 25% și 67%. El a apreciat că rezultatul a fost obținut după aproximativ o oră dedicată analizei raportului BNR și după efectuarea a trei click-uri pentru deschiderea pozițiilor.

În continuarea mesajului, economistul a susținut că, în anul precedent, JPMorgan, descrisă de acesta drept cea mai mare bancă din lume, ar fi anunțat că a deschis, la rândul său, poziții short pe leu.

Pentru a descrie situația actuală, Radu Georgescu a făcut referire și la filmul „Margin Call” și la o replică atribuită personajului interpretat de Jeremy Irons. Economistul a folosit această referință pentru a-și formula concluzia privind evoluțiile recente de pe piața valutară și situația rezervelor BNR.

În finalul postării, Georgescu a reluat ideea că „muzica” s-ar fi oprit, în contextul datelor economice prezentate, și și-a încheiat mesajul cu apelul „Să fie economie!”.

Iancu Guda: „Se retrag capitaluri masiv din România”. Leul a ajuns la 5,35 lei pentru un euro

La rândul său, analistul economic Iancu Guda a comentat evoluția cursului leu-euro și situația rezervelor valutare ale BNR. Acesta a susținut că retragerea capitalurilor din România este semnificativă și că presiunile asupra leului au început deja să se manifeste.

Guda a afirmat că moneda națională a ajuns la un nivel de aproximativ 5,35 lei pentru un euro și că, la un moment dat, cursul ar fi atins 5,40 lei. Potrivit analistului, în această perioadă are loc o retragere masivă de capitaluri din România.

Analistul economic a apreciat că, în contextul evoluțiilor de pe piața valutară, decizia agenției de rating S&P programată pentru vineri, 2 octombrie, ar avea o importanță mai redusă, deoarece, în opinia sa, procesul de retragere a capitalurilor a început deja.

Guda a susținut că situația este gravă și a afirmat că BNR intervine pentru a limita deprecierea leului și pentru a menține cursul valutar la nivelul actual. El a estimat că banca centrală ar fi cheltuit aproximativ 5 miliarde de euro în acest scop, sumă echivalentă cu circa 7,4% din rezerva valutară.

BNR, între curs și dobânzi. Dan Suciu: „Suntem într-o perioadă complicată”

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru Digi24 că banca centrală traversează o perioadă dificilă și încearcă să găsească un echilibru între evoluția cursului de schimb și cea a dobânzilor.

Potrivit lui, situația reprezintă o provocare pentru banca centrală deoarece trebuie gestionate simultan variațiile cursului și ale dobânzilor. El a explicat că, în perioade complicate, găsirea acestui echilibru este dificilă.

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai arătat că deciziile luate de banca centrală influențează lichiditatea din piață. Modificările lichidității pot genera, la rândul lor, dificultăți în ceea ce privește finanțarea economiei și finanțarea bugetului. Suciu a precizat că BNR încearcă să gestioneze această perioadă astfel încât să mențină un echilibru între evoluția cursului valutar, dobânzi și lichiditatea disponibilă în piață.

„Este o încercare, însă într-adevăr dificilă, pentru că ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit.

Este important să-l găsim pentru că, în același timp, deciziile pe care le ia Banca Națională determină anumite evoluții, variații ale lichidității din piață și atunci se pot crea anumite dificultăți în ceea ce înseamnă finanțarea economiei, dar chiar și a bugetului. Suntem într-o asemenea perioadă pe care încercăm să o gestionăm.

Cifrele sunt destul de elocvente din toate punctele de vedere. Au fost și rezerve valutare utilizate pentru plata unor datorii semnificative de data aceasta. Deci nu a fost deloc o lună liniștită din toate punctele de vedere.

Cuvântul «explozie» nu este potrivit, dar păstrarea variațiilor rezonabile în ceea ce privește cursul și dobânzile în această perioadă, în care sunt o serie întreagă de tensiuni și o mulțime de neclarități, înseamnă, în bună parte, creștere atât pentru ceea ce înseamnă cursul, cât și dobânda.

Important este ca aceste variații să fie gestionate relativ rezonabil în această perioadă în care nu vedem neapărat o rezolvare simplă a situației sociale, politice și cu implicații economice. Așa este perioada prin care trecem acum.

În acest moment încă nu putem spune că avem un curs neapărat ascendent și aceasta este tendința. Cred că cuvântul potrivit este volatilitate mai mare.

Avem o scădere a inflației, avem o scădere a deficitului bugetar. Acestea sunt argumente importante care cântăresc în luarea deciziei. Sperăm într-o decizie pozitivă, dar nu am detalii în acest sens pe care pot să vi le dau”, a punctat Suciu.

Adrian Negrescu avertizează: Creșterea euro poate semnala o ieșire masivă de capital din România

Economistul Adrian Negrescu a atras atenția asupra evoluției euro pe piața interbancară și a scăderii rezervelor valutare ale României. El a spus că aprecierea monedei europene poate indica o retragere importantă de capitaluri, pe fondul temerilor privind o eventuală retrogradare a ratingului României. Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN.

Negrescu a apreciat că evoluția de pe piața valutară ar putea avea două explicații. Una dintre acestea ar fi intrarea speculatorilor pe piața din România, care ar paria pe deprecierea leului. A doua posibilitate, considerată de economist drept un scenariu mai grav, ar fi o ieșire semnificativă de capital din România, determinată de teama unei retrogradări a ratingului de țară.

Economistul a arătat că nu a observat mișcări similare în perioada în care agențiile Moody’s și Fitch au făcut propriile evaluări ale României. În opinia sa, evoluția actuală ar putea indica faptul că România se află într-o perioadă deosebit de tensionată.

Negrescu a susținut că politicienii ar trebui să transmită investitorilor garanții privind respectarea angajamentelor asumate de România, inclusiv în ceea ce privește deficitul bugetar și plata datoriilor. El a considerat că simpla reafirmare a parcursului european al României nu mai este suficientă pentru a calma investitorii.

Economistul a comentat și mesajul transmis de purtătorul de cuvânt al BNR, referitor la eforturile băncii centrale de a stabiliza situația de pe piață. Negrescu a apreciat că această abordare este firească, însă a considerat că măsurile BNR nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă economia.

El a amintit că, în timpul precedentei căderi a Guvernului, BNR ar fi intervenit cu aproximativ 2 miliarde de euro pentru susținerea cursului. În același timp, economistul a arătat că banca centrală dispune de rezerve valutare de aproximativ 60 de miliarde de euro și are resurse pentru a interveni pe piață.

Negrescu a avertizat însă că o eventuală creștere a cursului oficial până la 5,35 lei pentru un euro ar putea avea efecte asupra populației și companiilor. El a indicat riscul unor scumpiri în lanț și al unor probleme pentru persoanele care au credite.

În ceea ce privește situația investițiilor, economistul a afirmat că investițiile străine directe ar fi scăzut cu 80% în 2026. Potrivit acestuia, efectele acestei evoluții sunt deja vizibile și reprezintă un nivel care nu ar mai fi fost întâlnit în România în ultimii 15 ani.

„Mă tem că este calmul dinaintea furtunii, pentru că la estimările Moody’s și Fitch nu am văzut astfel de mișcări semnificative. Sunt două explicații: ori s-au adunat speculatorii în România și mizează pe deprecierea monedei naționale, ori poate fi o ieșire semnificativă de capital din România de teama retrogradării.

Ar fi cel mai prost scenariu și de aceea ideea de a sta calmi în fața furtunii este fatidică pentru România. Ce ar trebui să facă politicienii? În primul rând, să dea asigurări. Nu mai e de ajuns să spună că ne păstrăm parcursul european, ci și să facă ceva în direcția asta.

Cred că toți, indiferent de culoare, ar trebui să dea garanții investitorilor că România își va respecta angajamentele privind deficitul bugetar și tot ce ne-am asumat, la plata datoriilor, pentru că suntem datori vânduți și investitorii se tem că nu le vom putea plăti.

Mesajul lui Suciu de la BNR, era normal să meargă pe ideea că încercăm să stabilizăm situația de pe piață, dar nu e de ajuns. La precedenta cădere de guvern, BNR a trebuit să intervină urgent cu vreo 2 mldmiliarde de euro pentru a păstra cursul. Da, banca are 60 miliarde de rezervă și are cu ce să apere cursul, dar dacă vedem mâine la cursul oficial un 5,35 euro, gândiți-vă ce înseamnă pentru viața noastră de zi cu zi: scumpiri în lanț, probleme semnificative pentru cei care au credite.

Suntem în mijlocul furtunii și politicienii, în loc să vină cu soluții, sunt într-un alt univers. Ei cred că povestindu-ne despre parcursul european al României pot calma investitorii, care văd în România un partener care ridică multe semne de întrebare în privința plății datoriilor.

80% este nivelul scăderii investițiilor străine directe în 2026. Efectele se văd deja la un nivel nemaivăzut în ultimii 15 ani. De la precedenta criză financiară nu am mai văzut așa ceva”, a subliniat Negrescu.