Oficialii OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) se întâlnesc la Geneva în această săptămână pentru a-şi alege un nou director general. Opt candidaţi, între care profesionişti din Africa şi Republica Moldova, se află în cursa pentru funcţia de director general al OMC. Scoţianul Liam Fox este candidat pentru funcţia de director general al OMC şi fost secretar de stat pentru comerţ internaţional.

Într-o scrisoare deschisă, Liam Fox transmite că Organizaţia nu are nevoie în acest moment de tehnocraţi mai buni, ci de un impuls politic, şi că directorul general trebuie să fie un susţinător puternic al sistemului bazat pe reguli pentru naţiunile puternice. Dacă acest lucru nu se va realiza, cei care nu vor avea acces la comerţul liber vor încerca alte modalităţi de a face comerţ.

„Chiar şi înainte de pandemie, sistemul comercial global avea probleme. China şi SUA sunt implicate într-un război comercial prelungit. Marea Britanie continuă să negocieze relaţia cu UE post-Brexit. Comerţul global a început să se micşoreze încă din ultima parte a anului 2019, iar investiţiile străine au scăzut până la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani.

Toate acestea înseamnă mai puţin capital disponibil pentru creşterea economică, ceea ce se va simţi mai puternic în ţările în curs de dezvoltare. Între timp, creşterea masivă a barierelor comerciale s-a infiltrat în sistemul global încă din perioada crizei financiare”, scrie Liam Fox.

Problemele reale pe care OMC le întâmpină sunt de natură politică, şi nu tehnică

Scoţianul explică de ce este important ca viitorul director general al OMC să fie o persoană cu experienţă în lumea politicii: „Decizii greşite în acest moment pot conduce la un blocaj total sau la prăbuşirea sistemului comercial în sine, întorcându-ne la un sistem în care cei mai puternici iau decizii şi cei mai slabi le acceptă. De aceea, este nevoie ca următorul Director General să fie o persoana cu experienţă în lumea politicii şi nu un tehnocrat, care ar înţelege că problemele reale pe care OMC le întâmpină sunt de natură politică, şi nu tehnică”.

Liam Fox consideră că trebuie restabilit conceptul de comerţ liber în esenţă, iar acesta va fi apoi esenţial în îndeplinirea unui obiectiv-cheie: egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei.

„În mod fundamental, este un drept. Fiecare trebuie să fie liber să vândă bunuri, servicii sau forţă de muncă către operatorul cu cea mai bună ofertă şi să fie liber să cumpere de la oricine alege. Comerţul liber permite ca beneficiile sale să ajungă la toate nivelurile societăţii. A fost cel mai mare eliberator pentru populaţia săracă, şi, prin intermediul globalizării, a ridicat milioane de oameni peste pragul sărăciei.

Femeile din ţările în curs de dezvoltare trebuie să aibă un acces mai bun la educaţie şi democraţie, dar si accesul lor la comerţ ar trebui să aibă aceeaşi prioritate. Facilitarea accesului oamenilor la activităţile de comerţ reprezintă singurul mod sustenabil pentru accelerarea dezvoltării economice. Având în vedere că la nivel global femeile deţin aproape 10 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), iar IMM-urile reprezintă în jur de 80% din locurile de muncă, autonomia economică a femeilor este vitală în înlăturarea riscului de sărăcie”.

Devine mai uşor din punct de vedere politic să încalci promisiunile decât să le respecţi

Liam Fox atrage atenţia că acest comerţ liber trebuie susţinut de un sistem bazat pe reguli, care să fie respectate atât de naţiunile mari, cât şi de cele mici, scrie news.ro.

„Pentru prima dată în ultimele decenii, sistemul comercial multilateral este sub lupă. Există şi critici justificate şi care trebuie abordate.

Trebuie să facem mai mult pentru a integra ţările în curs de dezvoltare pe piaţa globală. Trebuie să ne asigurăm că schimbările din lume, determinate de crearea OMC în 1995, se reflectă în promisiunile pe care ţările şi le fac reciproc. De asemenea, există percepţia că: nu este concurenţă loială între comerţul electronic şi cel tradiţional; întreprinderile de stat nu concurează loial cu firmele private; standardele de mediu scăzute subminează afacerile sustenabile – sau că standardele de mediu ridicate sunt o scuză pentru a nu permite utilizarea produsele străine.

Devine mai uşor din punct de vedere politic să încalci promisiunile decât să le respecţi. Trebuie să găsim un nou punct de echilibru în lumea de acum, să găsim un set de promisiuni pe care să le poată respecta atât naţiunile mari, cât şi cele mici”.

Candidatul scoţian pentru şefia Organizaţiei Mondiale a Comerţului mai scrie că este necesar să acceptăm că afacerile nu se mai desfăşoară ”ca de obicei” şi să recurgem la schimbări irevocabile: „OMC are nevoie de un impuls politic, nu de tehnocraţi mai buni – sau eşecul va fi resimţit mai departe de lumea comercială. Mai presus de orice, directorul general trebuie să fie un susţinător puternic al sistemului bazat pe reguli pentru naţiunile puternice. În caz contrar, cei care nu vor avea acces la comerţul liber, loial şi deschis, vor încerca alte modalităţi de a face comerţ. Este nevoie să înţelegem legăturile strânse dintre oportunităţile economice, coeziunea socială, stabilitatea politică şi propria securitate. Este un continuum ce nu poate fi întrerupt fără a avea consecinţe imprevizibile. Nu este momentul să pretindem că afacerile se desfăşoară ”ca de obicei”, trebuie să acceptăm că afacerile se vor desfăşura «ca niciodată», ceea ce necesită schimbări irevocabile”.