Dubla explozie care a devastat Beirutul, de o violență inedită în istoria Libanului, a slăbit și mai mult o putere foarte contestată, într-o țară extrem de polarizată și aflată în faliment.

Poate această dramă să accelereze căderea guvernului și să dea un nou impuls revoltei populare care slăbise din cauza pandemiei de coronavirus și a crizei economice sau dimpotrivă, să întărească puterea, sprijinită în special de Hezbollahul pro-iranian?

Care va fi impactul asupra guvernului?

Format în ianuarie 2020, guvernul lui Hassan Diab, prezentat ca un cabinet de tehnocrați, este acuzat de detractorii săi că este supus partidului președintelui Michel Aoun, Curentul Patriotic Liber, și aliatului său de nezdruncinat Hezbollahul pro-iranian.

Guvernul, care întârzie să înceapă reformele economice cerute de comunitatea internațională și de Fondul Monetar Intenațional (FMI) pentru a ieși din criză, este contestat de mișcarea de revoltă populară.

El a fost slăbit și mai mult în această săptămână de demisia ministrului afacerilor externe, Nassif Hitti, un diplomat de carieră care a denunțat “absența unei voințe reale” de a face reforme. Dar paradoxal, teribila explozie a întrerupt oarecum izolarea diplomatică a guvernului care era ostracizat de bogatele monarhii din Golf ostile Iranului, iar ajutoarele internaţionale vin. “În orice țară, guvernul ar demisiona” în urma unei explozii de o asemenea magnitudine, estimează Maha Yahya, directoarea centrului Carnegie-Orientul Mijlociu.

Deflagrațiile, declanșate marți, potrivit autorităților, de un incendiu într-un depozit unde se găsea o cantitate uriașă de nitrat de amoniu, au făcut cel puțin 135 de morți, 5.000 de răniți și sute de mii de persoane fără adăpost. “Faptul că o asemenea cantitate de  nitrat de amoniu era depozitată în portul Beirut fără măsuri de securitate constituie o neglijență criminală”, adaugă ea.

”În ciuda furiei populare (…) o demisie imediată mi se pare improbabilă la acest stadiu atâta timp cât nu există alternativă clară”, estimează politologul Karim Emile Bitar.

Mai ales că opoziția tradițională este și ea discreditată de mișcarea de contestare care respinge în bloc clasa politică.

Un nou suflu pentru revoltă?

Revoltă populară care a izbucnit pe 17 octombrie și-a pierdut suflul, mai ales din cauza pandemiei de Covid-19 și a izolării impuse de autorități, dar și din cauza epuizării populației, îngenunchiată de degradarea brutală a condițiilor sale de viață. “Coronavirusul a dat un răgaz clasei politice”, estimează Karim Emile Bitar care se declară sigur că drama de marți va da “un al doilea suflu revoluției”. Libanezii vor fi și mai hotărâți să “ceară socoteală acestei caste politice corupte până la măduvă”, adaugă el.

Dar analistul estimează că a două fază a revoltei va fi “mai brutală decât prima, mai Thermidor decât Mai ’68, și poate derapa în violență”. Maha Yehya are păreri mai împărțite: dacă drama îi poate însufleți pe cei care, din octombrie, se adună sub lozinca “toți, fără excepție” pentru a denunța clasa politică, ar putea de asemenea “să împingă și mai mulți oameni” să aleagă calea exilului.

Hezbollah ar putea fi slăbit?

Puternicul partid pro-iranian a rămas relativ discret de la explozie, potrivit politologului Karim Emile Bitar, și secretarul general al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a amânat un discurs programat miercuri seară. “Dar va fi de asemenea considerat răspunzător (de explozie), deoarece face parte din sistemul care guvernează și este acuzat că este, implicit, implicat în gestionarea portului sau cel puțin că el controlează clandestin intrările și ieșirile din port”, explică Maha Yahya.

Deja slăbit de sancțiunile americane, partidul șiit se va consacra de asemenea strângerii rândurilor la apropierea unui termen crucial, verdictul Tribunalului special pentru Liban (TLS) în procesul fostului prim-ministru sunnit Rafic Hariri, ucis într-un atentat în 2005. Anunțarea verdictului, inițial programată pentru vineri, a fost amânată pentru 18 august, “din respect pentru victimele” exploziei, potrivit TSL. Cei patru acuzați, toți membri ai Hezbollah, sunt judecați în contumacie, dar verdictul ar putea “să suscite probabil câteva tensiuni” pe terenul dintre partizanii fostului prim-ministru și cei ai partiduluiu pro-iranian, potrivit lui Karim Emile Bitar, notează Le Vif.