Porecla conferită unei legi menite a preveni incitarea pe rețelele sociale, „Legea Facebook”, e înșelătoare și periculoasă. Ea ascunde deficiențe fundamentale în textul legii, aprobat luni seară de Comitetul Ministerial pentru Legislație în anticiparea primului dintre cele trei voturi pe care la va necesita în Knesset, se arată în noul editorial al publicației Haaretz.
Libera exprimare a Israelului e grav amenințată. Legea Facebook e înșelătoare și periculoasă
În primul rând legea le va permite judecătorilor din instanțele districtuale să șteargă postări nu numai de pe Facebook, și nici măcar doar de pe toate rețelele sociale, după cum ar presupune denumirea ei oficială, ci de pe absolut oricare site. În al doilea rând, pe lângă definirea infracțiunii, legea mai include și considerații vagi despre potențiale prejudicii suferite de „siguranța unui individ”, „siguranța publică” și „securitatea națională”, se arată în editorialul Haaretz.
Aceștia sunt termeni foarte generali care se pretează la diverse interpretări, adesea de natură politică. Și, după cum au demonstrat-o deja atât cenzura militară cât și ordonanțele judecătorești de cenzură, în ciuda standardului de „aproape cert” stabilit de Înalta Curte de Justiție, în marea majoritate a cazurilor judecătorii aprobă solicitările de acest tip aproape automat, în audieri ex parte [fără prezența tuturor părților implicate – n.trad.] și cu probele prezentate prin videoconferință – practici pe care și legea de față le-ar permite.
Probleme pentru democrație
În al treilea rând, legea îi mai târăște în această debandadă și pe furnizorii de servicii de internet, stipulând că li se poate cere să blocheze accesarea din Israel a conținuturilor pe care site-urile vor refuza să le șteargă. E adevărat că în era digitală marile conglomerate tehnologice precum Facebook îi provoacă democrației considerabile probleme de ordin social și politic. Dar chiar și acum e posibil să apelezi la justiție, inclusiv prin plângere penală, dacă postări online violează vreun element al codului penal, cum ar fi legile privind calomnia și incitarea.
Legea are un domeniu de aplicare foarte vast și e draconică prin implicațiile pe care le are asupra libertății de exprimare. Ea îi conferă statului instrumente fără precedent și disproporționate pentru impunerea cenzurii guvernamentale. În numeroase țări, între care India și Filipine, legi similare despre care se afirma inițial că sunt menite a reglementa rețelele sociale sunt folosite acum pentru persecutarea jurnaliștilor și organizațiilor pentru drepturile omului. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu jurnalista și laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa, care a fost întemnițată pe baza prevederilor unor noi legi referitoare la internet. Legea israeliană permite de asemenea și ștergerea ori blocarea conținuturilor de pe site-urile de știri – o practică ce ar fi trebuit să dispară odată cu Ordonanța Presei, instituită acum aproape un secol de Mandatul Britanic.
Legea a fost ținut la sertar de fostul premier
Legea pe care o promovează acum ministrul justiției Gideon Sa’ar nu e vreo noutate. A fost promovată inițial de guvernul anterior, însă premierul de la acea vreme, Benjamin Netanyahu, a decis într-un final s-o țină la sertar, întrucât el însuși se folosea tot mai mult de rețelele sociale pentru propriile sale scopuri politice.
Cu toate acestea, împărțirea în tabere care a fost provocată de această lege – și numai din cauza poziției adoptate de Netanyahu în privința ei – e obtuză și periculoasă și împiedică analizarea la rece a prevederilor ei – care vor afecta libertatea presei din Israel vreme de generații. Pentru a ameliora prejudiciul, e necesar să se limiteze considerabil sfera de aplicare a legii, atât în ce privește site-urile cărora li se poate aplica cât și tipurile de delicte vizate, dar trebuie de asemenea interzise și audierile ex parte în care probele sunt prezentate prin videoconferință.