Pe la sfârșitul lunii februarie, au apărut o serie de articole pe platforma Capital.ro și în revista profitul Agricol, legate de o serie de aspecte care au ridicat și încă ridică întrebări privind legalitatea modului de aprobare a programului PAC (Politica agricolă comună) 2023-2027 care reglementează printre altele alocarea și gestionarea fondurile europene pentru agricultură, care a fost transmis Comisiei europene în vederea aprobării, dar și a modului de implementare ulterioară a acestui document ca și norme legale.
În rezumat se ridică semne de întrebare dacă documentul care a fost trimis la Bruxelles în vederea aprobării europene, a avut în prealabil ceva aprobări naționale, deoarece din interpretarea anumitor texte de lege (nu puține) se întelege necesitatea aprobării acestui document atât de Parlament cât și de Guvern.
Mai mult, acest program după revenirea de la Comisia europeană, nu a fost implementat prin lege sau ordonanțe de urgență cum la fel spun textele de lege, ci direct prin hotărâre de Guvern, aspect care în esență anulează dreptul Parlamentului de a se mai pronunța asupra acestui document și a modului de implementare.
Implementarea programului PAC 2023-2027 s-a realizat prin adoptarea HG 1571 și HG 1572, ambele din decembrie 2022. Însă în nota de fundamentare a HG 1571, experții MADR care au realizat fundamentarea, arată foarte clar pentru cei care citesc, dar și înțeleg ce citesc, că între precedentele programe de finanțare și cel actual, modul de reglementare este diferit dar fără a exista un motiv special, adică înainte s-a folosit procedura emiterii de ordonanțe de urgență și acum se propunea hotărâre de Guvern (lucru care s-a întâmplat ulterior), în condițiile în care și precedentele programe și cel actual sunt reglementate la nivel european tot de regulamente, iar în plus Constituția și tratatele europene nu au avut modificări în ultimii 10 ani.
Astfel se poate constata pentru conformitate în textul notei de fundamentare a hotărârii de Guvern cele afirmate mai sus, în sensul că ,, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare, a constituit cadrul legislativ național pentru reglementarea schemelor de plăți în agricultură în perioada 2015-2020.Ulterior, pentru perioada de tranziție 2021-2022, s-a adoptat Ordonanța de urgență nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.
Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 11/2021, respectiv anii 2021 și 2022, se încheie la 31 decembrie 2022, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.”
Semnele de întrebare ridicate prin articolele precedente, au făcut și obiectul unor memorii ale Asociației Producătorilor Agricoli din Brăila și ale federației naționale LAPAR, care și-au asumat respectivele întrebări, dar la care încă așteaptă răspunsuri din partea Parlamentului, Guvernului și a MADR.
În schimb ministrul agriculturii Petre Daea într-un răspuns la o interpelare a celor de la revista Profitul Agricol, s-a rezumat la a duce problema în derizoriu, acuzând că sunt doar niște ,,copilării ale unui cetățean de la Brăila” (n.r. adică subsemnatul), chiar dacă ulterior momentului acestor exprimări limitate și lipsite de argumente, numărul celor care își doresc răspunsuri la aceste întrebări a crescut considerabil.
Mai mult, APA Brăila a mai făcut un gest, în sensul că a înaintat deja și o reclamație administrativă către Guvern și MADR, ca prim pas al unui demers juridic în contencios administrativ și probabil pot să mai urmeze și alți pași ai acestora sau ai altora.
Nu mai este un secret, că acum câteva zile la o televiziune de profil, liderul unei structuri asociative a legumicultorilor anunța de asemenea intenția de a acționa în instanță legat de anumite prevederi pe care le considera defavorabile celor pe care îi reprezenta.
După o perioadă de reflecție, apare și o primă reacție politică la aceste articole, în sensul că liderul PNL Galați, deputatul George Stângă înaintează o interpelare către ministrul agriculturii Petre Daea prin care îi pune două întrebări, respectiv:
- Documentele transmise de Ministerul Agriculturii către Comisia Europeană au primit toate avizele necesare, conform procedurilor legale?
- Când a fost informat prim-ministrul, dar și Parlamentul, cu privire la forma finală a Planului Național Strategic 2023-2027 al României transmisă către Comisia Europeană?
La prima vedere poate părea o activitate de rutină, doar că cea de-a doua întrebare ridică câteva semne de întrebare, în sensul că orice membru de partid, indiferent de funcția acestuia, nu cred că invocă persoana președintelui de partid care în acest caz ocupă și funcția de prim ministru fără o prealabilă consultare, măcar în forurile partidului. Mai mult ce trebuie să se înțeleagă, întrebarea nu se referă la informări vorbite la o cafea, ci cele instituționale urmate de eventuale aprobări prin documente legale.
În al doilea rând este foarte posibil ca cei din PNL să fi înțeles că tratarea acestei probleme drept un lucru minor, poate avea consecințe majore pe termen scurt și mediu, foarte probabil până în alegerile de anul viitor, care ar putea să îi afecteze grav electoral. Dar să explic raționamentul mai pe înțelesul tuturor.
Prima situație poate fi cea în care toate întrebările pe care le-am ridicat legate de legalitatea adoptării și implementării programului PAC 2023-2027, să fie infirmate de o instanță de contencios administrativ, fapt care din punct de vedere juridic ar închide problema, dar ar mai rămâne deschisă doar partea politică, în sensul că Parlamentul a fost tras pe linie moartă în acest subiect și s-a uitat apoi din tribună cum trec 16 miliarde prin gară, dar fără să oprească trenul, ceea ce din punct de vedere democratic apreciez a fi foarte grav, dar în societatea noastră acest aspect ține doar de interesele de moment, nu și de principii.
Mai mult, la alegeri PSD-ul va face tot posibilul să maximizeze acest subiect al programului PAC pentru agricultură în mediul rural, care a rămas bastionul de forță la toate bătăliile electorale, arătând câtă grijă și preocupare a avut de acest sector economic, care în realitate este vitregit și se află într-o situație de descompunere cronică cel puțin pe anumite sectoare, cum este zootehnia, dar și procesarea, aspecte care pe termen mediu se vor simți din ce în ce mai puternic.
Nu este lipsit de menționat că la acest moment PSD-ul este într-o ofensivă mediatică la adresa miniștrilor PNL, ceea ce aduce acestui partid daune importante în opțiunile românilor pentru vot. Eu nu spun că poate anumite aspecte chiar țin de slaba prestație a miniștrilor PNL, dar partidul este obligat să caute soluții de contracarare la aceste aspecte.
Dar există și o a doua variantă, despre care destui oameni politici și parlamentari, lideri ai fermierilor sau chiar jurnaliști au cerut opinii legale asupra celor scrise de mine și surpriza multora a fost că cei de meserie (adică avocați), consideră cel puțin îndreptățite a se pune aceste întrebări.
Să nu uităm totuși că singura autoritate în măsură a da un verdict, rămân instanțele judecătorești, dar opinia majoritară este că raționamentul invocat legat de eventualele probleme de nelegalitate poate sta în picioare. Mai mult lumea aceasta mică a început să se întrebe de ce Guvernul și MADR nu răspund la aceste semne de întrebare, dacă au și argumente? Poate un motiv să fie oare că Secretariatul General al Guvernului este tot un portofoliu PSD, iar asta să ducă la o informare deficitară a primului ministru?
De aceea a început să se vehiculeze o altă întrebare, mai ales în anumite părți ale mediului politic, dacă ,,cetățeanul de la Brăila” are dreptate, care vor fi consecințele, inclusiv politice și electorale?
Această a doua posibilitate prin care întrebările ridicate să fie validate de o instanță, are la rândul ei două subpuncte, prima în care o instanță de contencios administrativ să declare nelegale documentele de implementare a programului PAC 2023-2027, sau al doilea subpunct unde poate o instanță penală să stabilească că programul trimis la Bruxelles încalcă legea fiind de natura unei infracțiuni, caz în care la fel se anulează documentul.
Să începem cu finalul, adică cel de-al doilea subpunct în care dacă se va constata de către o instanță, că eventuala trimitere a documentului către Comisia europeană fără aprobările legale ar putea îmbrăca cadrul unei eventuale infracțiuni de abuz în serviciu, asta ar duce foarte probabil la declararea documentului ca fiind ilegal. Dacă ipotetic s-ar produce o astfel de situație, asta va duce aproape sigur la cel mai mare scandal diplomatic la nivelul UE, în sensul că pentru prima dată o țară membră ar trimite către Comisie un document ,,oficial” care nu ar fi oficial, dar acesta fiind în valoare de modesta sumă de 15,8 miliarde euro. Foarte probabil asta ar duce la dezangajarea tuturor sumelor, scandal care va ,,rade” foarte probabil pentru foarte mult timp din politică, partidele care s-ar face vinovate de acest lucru.
Legat de implicațiile politice la acest prim subpunct, poate ar trebui reținut că dacă PNL nu se va disocia rapid de aceste eventuale practici și nu va demara o anchetă la nivelul Guvernului, iar ulterior se va produce scenariul ipotetic de mai sus, consecințele politice vor fi de nivelul unui uragan politic, care cel puțin în mediul rural va face ca PNL să nu mai existe, iar opțiunile electorale se vor duce către AUR, asta în condițiile în care PSD-ul va fi în aceeași barcă cu colegi de coaliție.
Mai mult lipsa disocierii ar face ca efectul primului subpunct (în caz că s-ar întâmpla) să se răsfrângă si asupra celui de al doilea, în sensul că Guvernul s-ar vedea în situația în care ar fi aprobat implementarea unui program nelegal, ceea ce ar putea să complice de asemenea eventualele interpretări juridice.
Acest lucru nu este deloc simplu, în condițiile în care ministerele avizatoare ale hotărârilor de Guvern sunt numeroase și conduse de nume grele din ambele partide, ceea ce ar crea deranj mare, mai ales înainte de alegeri și mai ales în cazul în care ipotetic autoritățile ar investiga aceste aspecte din punct de vedere al legalității.
Revenind la situația prezentă, această interpelare a deputatului George Stângă este foarte posibil să reprezinte începutul punerii pe tapetul discuțiilor între cele două partide și a acestei probleme, mai ales că acum se așteaptă două mari informații, care dacă se vor confirma, vor putea pune capăt carierei politice și a mandatului de ministru al domnului Petre Daea.
Întrebările majore la care se așteaptă răspunsul Guvernului (există deschisă deja procedura conform L 544 privind accesul la informații) este dacă MADR prin demnitarii săi a fost împuternicit oficial prin mandat sau mandat general să reprezinte România în negocierea programului PAC 2023-2027 în conformitate cu HG 34/2017, iar a doua întrebare cine a aprobat programul înainte de trimiterea către Bruxelles, în condițiile în care demnitarii de la MADR nu pot face acest lucru fără împuternicirea scrisă și în condițiile legale ale Guvernului (vezi OUG 57/2017 și HG 30/2017).
Ipotetic discutând, dacă aceste documente nu există, ministrul agriculturii ar trebui să demisioneze sau să fie demis de urgență, asta dacă cineva din PSD ar fi suficient de lucid să înțeleagă că doar așa se pot minimiza pierderile, care nu vor fi puține și nici mici.
Mai mult așa cum am spus și eu în precedentele articole și spun și asociațiile fermierilor prin memoriile înaintate, încă nu este târziu de a se rezolva problema legal, soluții existând și fiind prezentate public, iar asumarea publică a unor erori dar arătând dorință de a le repara, chiar ar fi un gest de apreciat și care ar arăta maturitate politică, care nu este dată neapărat de vârstă ci este dată de pregătire și bunul simț.
Dar timpul ne va arăta realitatea. În rest numai de bine.