În urmă cu două săptămâni Senatul american reușea un vot fără precedent: unanimitate pe legea care stabilea un buget de 2000 de miliarde de dolari pentru susținerea economiei în această perioadă. Practic, republicani și democrații au fost puși în aceeași barcă de o criză fără precedent.

La București, însă, exemplul partenerului strategic nu pare să fii inspirat pe cineva și politicienii noștri continuă să recite partitura pe care au învățat-o: scandal. Ultimul exemplu vine de astăzi: PNL a contestat la CCR o lege votată săptămâna trecută de Parlament. Practic, în plină criză, CCR este invitat să decidă cum trebuie să procedeze românii în această perioadă.

Liberalii solicită Curţii Constituţionale a României (CCR) să declare neconstituţional în ansamblu proiectul de lege privind acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici.

Liberalii invocă în sesizarea transmisă, luni, CCR motive extrinseci şi intrinseci de neconstituţionalitate asupra proiectului care a fost adoptat pe 3 aprilie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea prevede amânarea pentru 3 luni a plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de către operatorii comerciali afectaţi de starea de urgenţă şi, respectiv, a plăţii serviciilor de utilităţi de către persoanele fizice vulnerabile.

Care sunt motivele invocate

Deputaţii PNL reclamă, între motivele extrinseci, încălcarea principiului bicameralismului, precizând că la Camera Deputaţilor au fost introduse trei noi alineate, care nu a fost prezentate spre dezbatere şi Senatului.

Liberalii subliniază că autorii iniţiativei legislative nu au avut în vedere dispoziţii normative referitoare la transpunerea unui act legislativ european, ci adoptarea de măsuri urgente privind facilităţi fiscale pentru operatorii economici afectaţi de instituirea stării de urgenţă. Astfel, deputaţii PNL afirmă că stabilirea unei norme privind instituirea unui termen de transpunere a unui act legislativ european de către Guvernul României pe calea unui act normativ de aplicare al legii constituie o încălcare a dreptului de iniţiativă legislativă al puterii executive.

În sesizarea de neconstituţionalitate, liberalii atrag atenţia şi că Parlamentul a ignorat obligaţia constituţională privind solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social în cazul acestei legi.

„Este evidentă încălcarea dispoziţiilor constituţionale, deoarece legea are în vedere norme pentru ‘angajaţi’ şi ‘angajatori’ pentru ‘susţinerea sectoarelor economice puternic afectate de reducerea activităţii’, aspecte care circumscriu ‘relaţiile de muncă’, domeniu de specialitate al CES”, indică semnatarii sesizării de neconstituţionalitate.

Impact asupra bugetului din 2021

Liberalii constată că iniţiatorii legii propun amânări la plata unor obligaţii de asigurări sociale cu impact bugetar semnificativ, inclusiv asupra bugetului de stat pentru anul 2021, deşi acesta nu a fost elaborat, scutiri de la plata unor obligaţii de asigurări sociale de stat şi acoperirea acestora din bugetul de stat fără indicarea sursei de venituri care să acopere această cheltuială cu impact semnificativ asupra bugetului de stat, emiterea de garanţii de stat fără indicarea sursei de finanţare a acestora în cazul executării acestora.

Semnatarii sesizării de neconstituţionalitate mai reclamă că nu există o solicitare din partea iniţiatorilor prin intermediul preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, adresată Guvernului, de informare cu privire la impactul asupra cheltuielilor bugetare ale prevederilor iniţiativei legislative, arătând că situaţia este identică şi la Senat.

De asemenea, aceştia subliniază inexistenţa vreunei referiri în expunerea de motive cu privire la impactul bugetar estimat de iniţiatori.

Liberalii arată şi că Guvernul a adoptat pe 18 martie OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, care a fost depusă pe 20 martie la Parlament, iar pe 21 martie a intrat în vigoare. Aceştia indică faptul că doi senatori şi un deputat au înregistrat pe 23 martie proiectul legislativ care are un obiect de reglementare identic cu o parte din OUG nr. 29/2020.

„Dacă legea criticată va trece de controlul de constituţionalitate, va fi promulgată de către preşedintele României şi, ulterior, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, plata obligaţiilor fiscale şi urmărirea lor silită, a obligaţiilor fiscale reprezentând contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţia asiguratorie de muncă, va fi reglementată prin două acte normative diferite şi aflate amândouă în vigoare! OUG nr.29/2020, prin prevederile art. VII, şi Legea criticată, prin prevederile art.1 şi art.2!”, se menţionează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Liberalii acuză Opoziția că a furat startul

Deputaţii PNL afirmă că Guvernul, având un comportament loial constituţional, a adoptat OUG nr. 29/2020 ca urmare a existenţei stării de urgenţă, iar, pe de altă parte, Parlamentul a ales să dea prioritate unui proiect legislativ aparţinând unor parlamentari, lideri ai unor partide care, împreună, deţin majoritatea în Parlament şi a ales să amâne procesul legislativ de adoptare a OUG nr.29/2020.

Semnatarii sesizării invocă şi motive intrinseci de neconstituţionalitate.

Liberalii susţin că proiectul de lege încalcă principiul neretroactivităţii legii consacrat de Constituţie, în contextul în care prevede producerea de efecte juridice de la data de 1 martie 2020 pentru facilităţile fiscale, deşi a fost adoptat de camera decizională, Camera Deputaţilor, pe 3 aprilie 2020.

Deputaţii PNL arată şi că proiectul încalcă principiul securităţii juridice. Astfel, aceştia arată că dispoziţiile unor articole sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte folosirea expresiilor „…contribuabilului operator economic”, „Contribuabilii operatori economici…” şi „…operatorului economic…”.

„Textul normativ criticat este neclar, este neprevizibil în interpretarea şi aplicarea sa ulterioară”, se mai susţine în sesizare.

Semnatarii sesizării la CCR mai afirmă că se încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece se instituie şi o discriminare prin impunerea unei condiţii imposibil de îndeplinit de către unii dintre contribuabili, excluzându-i ‘a priori’ din categoria beneficiarilor măsurilor.

„Sunt discriminaţi acei contribuabili care, deşi prin prisma calităţilor lor definitorii sunt identici cu alţi posibili beneficiari ai măsurilor, nu se califică pentru a beneficia de prevederile legii, sunt excluşi de la beneficiile acestei legi deoarece nu pot, în mod absolut, să păstreze valabilitatea contractelor existente la 1 martie, pentru că între 1 martie şi data intrării în vigoare a legii, unele dintre contractele de muncă în care aveau calitatea de angajatori au încetat”, spun liberalii.