Din 2017, de când piața concurențială a început să fie o alternativă reală pentru consumatorii casnici, peste un milion de români au schimbat furnizorul. De fapt, cei mai mulți tot acolo au rămas, dar la tarife mai bune. Avantajul consumatorilor poate ajunge și la 20% din preț, dar există și riscuri asociate.
Românii au început să „prindă gustul“ pieței libere de electricitate. Atrași de ofertele mai bune din piața concurențială, la modul accelerat, consumatorii casnici au început să se mute din segmentul reglementat, care are prețul din factură fixat de către stat, către o piață unde prețul fluctuează și este negociat cu unul dintre cei peste 100 de furnzori. Astfel, până la sfârșitul lunii ianuarie anul curent, un număr de 1,075 de milioane de consumatori casnici de energie au optat pentru piața concurențială, potrivit ultimelor datelor centralizate ale Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE) furnizate Capital. În total, sunt circa 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică în România, ceea ce înseamnă că aproximativ 12% dintre aceștia au trecut în piața liberă.
Este, cu siguranță, puțin, însă dinamica mutărilor arată că fenomenul are toate șansele să ia amploare. În ianuarie 2017, erau 272.000 de casnici în piața liberă. În iunie, numărul lor deja se dublase, până la 598.000. În decembrie, deja pragul de un milion era depășit – 1,015 milioane.
Trebuie precizat că majoritatea covârșitoare a casnicilor care au părăsit piața reglementată pentru cea concurențială au preferat să rămână la același furnizor-firmă. Astfel, cei patru mari Furnizori de Ultimă Instanță, Enel, Electrica, CEZ și E.ON, care acoperă peste 90% din piața reglementată, au și ponderea covârșitoare a clienților casnici de pe piața liberă. Astfel, în ianuarie 2018, din 1,075 milioane de abonați „la liber“, 957.269 au rămas la aceleași patru companii. Restul de 100 de furnizori își acontează doar 120.000 de clienți – 11% din piață. Dinamica ponderii FUI/alți furnizori arată chiar că „cei patru mari“ sunt câștigători în ultimul an. Astfel, în ianuarie 2017, la 272.000 de clienți în piața liberă, 217.500 erau la FUI, ceilalți furnizori asigurând servicii pentru 20% din piață. Practic, Enel, CEZ, E.ON și Electrica au mai câștigat (sau recâștigat) 10% din piața liberă în doar 12 luni, pentru că se bazează pe o latență a românilor în ceea ce privește schimbarea unui furnizor de utilități, pe principiul „rămânem tot cu ce știm“, dar, la fel de adevărat, pentru că au venit cu oferte competitive de preț alternative, mult sub segmentul reglementat.
Prețuri cu 20% mai mici
Anul trecut, ofertele din piața liberă erau și cu 25% mai mici decât prețurile din sectorul reglementat. Între timp, furnizorii din piața liberă au mai ajustat oferta. Potrivit nomenclatorului de prețuri comparate postat pe site-ul ANRE, în prezent, prețurile sunt cu până la 19,4% mai mici decât cele din sectorul reglementat. Pentru a face o situație la zi a celor mai bune oferte, trebuie, mai întâi, să uniformizați criteriile de căutare. Noi am ales cea mai mare piață, București, un consum anual mediu între 1.000 și 2.500 de kWh, joasă tensiune, tarif nediferențiat pe ore. În acest caz aria de distribuție este Muntenia Sud, astfel că referința de preț reglementat este FUI Enel Energie Muntenia. Odată alese aceste opțiuni, platforma ANRE ne prezintă cele mai bune oferte la care putem opta. Pe primul loc, în top 10 cele mai atractive, cu un preț final, de 0,4965 lei/kWh, mai mic cu 19,4% decât referința, este Tinmar Energy. Compania controlată de omul de afaceri Augustin Oancea este cel mai mare furnizor independent de pe piața liberă a casnicilor. Este, de asemenea, și cel mai mare independent de pe piața non-casnicilor, potrivit raportului ANRE pe 2017. A doua cea mai bună ofertă vine de la Restart Energy One, un furnizor din Timișoara, 0,5012 lei/kWh, mai mic cu 18,6% decât referința.
Urmează, în ordine descrescătoare, ofertele Enel Energie și Enel Energie Muntenia (care activează și pe piața liberă), mai puțin cu 18,21% față de referință, RCS&RDS, mai puțin cu 17,23%, Fidelis Energy, mai puțin cu 17,23%, Neptun, 15,49% și Electric Planners, 15,3%. Sunt 60 de oferte, în total, pentru bucureșteni, în piața liberă. Unele sunt, ca preț, mai mari decât reglementatul, cu 3%, 5%, 10%, chiar și 71% – Energy Network. Pe toate, le puteți găsi pe site-ul ANRE, secțiunea comparator tarife. De precizat, ofertele pe care le înscriu furnizorii în nomenclatorul ANRE diferă între ele nu numai ca preț, dar și la condițiile de livrare. Ele pot include sau nu un abonament zilnic sau orar, au prețul garantat 6 luni, un an sau doi ani, au termene de grație diferite la plata facturii. O decizie avizată privind mutarea la un furnizor sau altul trebuie făcută doar după citirea și compararea pe îndelete a condițiilor contractuale.
Avantaje, dezavantaje…
De la 1 ianuarie, piaţa energiei electrice pentru consumatorii casnici s-a liberalizat 100%, iar ANRE doar avizează tarifele finale pentru consumatorii care nu au trecut pe piaţa concurenţială, şi au rămas cu actualele contracte la aceiaşi mari furnizori, în regim de ultimă instanţă, Enel, CEZ, E.On şi Electrica. Cei 9 milioane de consumatori casnici din România au opțiunea de a trece în piața liberă sau a rămâne la sistemul de până acum, care are prețul final încă reglemetat de stat. Fiecare sistem are avantajele și dezavantajele lui.
Cine a intrat în piața liberă are garanţia preţului. Contractele furnizorilor presupun existenţa unui preţ ferm pe kWh, pe toată durata contractului, un an sau doi, indiferent de costurile pe care le are furnizorul cu achiziţia energiei. În cazul în care consumatorii rămân în sistemul reglementat, preţul se va schimba de cel puţin două ori pe an, momente la care ANRE va aviza tarifele finale, iar aceste tarife vor ţine cont de preţul energiei electrice din piaţă, pe care furnizorii o vor achiziţiona pentru clienţii lor. Astfel, clienţii sunt expuşi la variaţiile de preţ de pe piaţa energiei, inclusiv piaţa spot. Un exemplu bun este 2017, când curentul s-a scumpit cu peste 10% din pricina fluctuațiilor de piață. Reversul medaliei este că acela ce a ales piața liberă nu știe ce se va întâmpla cu prețul său după perioada asumată în contract.
În al doilea rând, vorbim de nivelul preţului. Tarifele practicate de furnizori pentru piaţa concurenţială sunt mai mici decât cele practicate de marii furnizori de ultimă instanţă (FUI) pentru clienţii care rămân alimentaţi în regimul vechi, de serviciu universal. În sectorul reglementat, va fi mereu mai scump, pentru că FUI trebuie să tarifeze și serviciul de ultimă instanță, adică preluarea imediată a oricărui casnic abandonat de un furnizor din piața liberă.
Fie că rămân la acelaşi furnizor, dar trec pe contracte pe piaţa liberă, fie că schimbă şi furnizorul, consumatorii de energie electrică trebuie să ştie că această mutare nu prezintă vreun risc. În cazul în care furnizorul ales dă faliment, locul de consum este preluat automat de furnizorul de ultimă instanţă al zonei (unul dintre cei patru mari), în regim de serviciu universal. Clientul nu va rămâne niciun moment fără energie electrică. Este adevărat că, în perioada în care trece automat în regim de serviciu universal, va plăti preţurile avizate.
În fine, o reticență în a efectua mutarea dinspre reglementat spre liber este data de spaima de birocrație, ceva specific românesc. Suprinzător însă, nu este deloc complicat.
Cum se face trecerea
În cazul în care optează pentru furnizarea negociată a energiei electrice, consumatorul casnic de energie electrică poate încheia contracte pentru furnizare negociată cu orice furnizor deţinător de licenţă de furnizare a energiei electrice care activează în piaţa cu amănuntul, negociind cu acesta atât preţul, cât şi clauzele contractului de furnizare. Se completează o cerere, online sau prin poștă, și, mai departe, se ocupă firma. Transferul la un alt furnizor se poate face chiar dacă înregistraţi restanţe la vechiul furnizor. În cazul în care decideţi să nu le plătiţi, vechiul furnizor nu se poate opune transferului, urmând a-şi recupera creanţa prin metode legale. Schimbarea furnizorului nu presupune şi schimbarea contorului de curent şi nici modificarea reţelei de distribuţie, care rămâne aceeaşi. Transferul clientului se face doar scriptic.
Iată ce spune chiar ANRE, autoritatea cu atribuții în reglementarea pieței locale de energie: „În prezent, clienții casnici au posibilitatea de a-și schimba gratuit, în maxim 21 de zile, furnizorul și pot încheia contracte în regim concurențial, cu oricare dintre furnizorii activi pe piața de energie electrică din România, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire. În acest sens, ANRE recomandă clienților casnici să parcurgă, cu atenție, toate informațiile prezentate de furnizori, în vederea alegerii celei mai avantajoase oferte“.
România are circa 9 milioane de consumatori casnici de energie electrică, arondați la peste 100 de furnizori. Distribuțiile sunt însă împărțite, pe regiuni, între cei mari patru: Enel, CEZ, E.ON și Electrica.
Acest articol a fost publicat în numărul 22 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 4 – 10 iunie 2018