Propunerea legislativă, semnată de aproximativ 30 de parlamentari, vizează completarea legii 62/2011 pentru dialogul social cu două alineate noi (la art. 8 pentru sindicate, respectiv art. 63 pentru patronate), care să stipuleze că persoanele alese în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale și patronale nu pot avea calitatea de membru al unui partid politic, pe durata exercitării mandatului lor.
Sebastian Burduja: Conflictul de interese este mai mult decât evident
Inspirat de greva ilegală de la STB, din luna ianuarie, proiectul abordează o problemă sistemică a României, cauzată de interesele financiare și politice care se regăsesc în jurul sindicatelor din majoritatea companiilor de stat românești. Diverși lideri sindicali sunt sau fost aleși locali sau parlamentari ai diverselor partide, continuând nestingheriți activitatea în asociațiile sindicale și amestecând, inevitabil, interesele membrilor de sindicat cu agenda politică.
„Conflictul de interese este mai mult decât evident: aceeași persoană nu poate să facă și politică de partid, ca membru sau ca ales public, și să reprezinte și interesele partenerilor sociali. Propunerea mea legislativă scoate în afara legii astfel de situații, atât pentru conducerile sindicatelor, cât și pentru conducerile patronatelor. Propunerea a fost semnată de aproximativ 30 de colegi, dar am primit foarte multe reacții pozitive și sper ca acestea să se reflecte în votul din comisii și din plen. Este o chestiune de normalitate, necesară în orice democrație funcțională. Rolul partenerilor sociali este vital, dar aceștia trebuie să rămână fideli intereselor celor pe care îi reprezintă, nu intereselor politicianiste de moment. E timpul să facem ceea ce trebuie,” a declarat Sebastian Burduja, deputat PNL și inițiatorul legii.
Deputatul menționează și o decizie a CCR
Completarea legii 62/2011 este necesară, deși inclusiv în actuala versiune se stipulează clar următoarele, chiar la articolul 2: „(1) Organizațiile sindicale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de organizațiile patronale. (2) Organizațiile sindicale nu pot desfășura activități cu caracter politic”. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, organizațiile sindicale și patronale din România au fost folosite de diverși politicieni pentru a servi intereselor partidelor din care făceau parte, se arată în expunerea de motive.
Deputatul Sebastian Burduja invocă în expunerea de motive și decizia Curții Constituționale a României nr. 233/2004, care stipulează că „Libertatea de asociere, consacrată de art. 40 din Legea fundamentală, nu înseamnă că orice persoană, indiferent de statutul său civil şi profesional, poate face parte din orice tip de asociaţie. Legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţionează diferite tipuri şi forme de asociaţie”. Așadar, Parlamentul poate și trebuie să decidă cu privire la interdicția explicită a liderilor de sindicate și patronate de a face parte din partide politice.