Organismele de plasament colectiv îşi vor putea face reclamă fără a mai cere acordul CNVM pentru fiecare spot. Aceasta, alături de alte noi măsuri, întoarce piaţa către normalitate.
Piaţa fondurilor mutuale s-a îmbogăţit cu un nou tip de fonduri, respectiv cele imobiliare. Regulamentul nr. 15/2004 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) spune că fondurile de investiţii imobiliare sunt obligate să investească cel puţin 75% din bani în active imobiliare, acţiuni sau părţi sociale la firme de profil, dar nu mai mult de 30% într-un singur vehicul investiţional. Totodată, sumele păstrate în depozite bancare nu pot depăşi 20% din total, iar conturile curente şi numerarul nu trebuie să fie mai mare de 10% din valoarea activelor fondului.
O altă veste bună pentru organismele de plasament colectiv este avizarea de către CNVM a unei noi categorii de participanţi, a agenţilor de distribuţie a unităţilor de fond. „În primă fază, agenţii vor fi doar persoane fizice, iar ulterior şi persoanele juridice vor putea desfăşura astfel de activităţi“, a declarat Radu Toia, director în CNVM, la seminarul Piaţa Fondurilor de Investiţii organizat de Finmedia. Băncile şi societăţile de administrare sunt, în prezent, singurele instituţii autorizate pentru distribuţie, iar autorizarea agenţilor ar putea facilita accesul investitorilor la unităţile fondurilor.
Publicitate la liber
O altă modificare importantă pentru fonduri este cea legată de modalităţile de promovare. Au trebuit să treacă zece ani de la scandalul FNI pentru ca CNVM să relaxeze regulile de publicitate ale fondurilor mutuale. Astfel, administratorii nu vor mai fi nevoiţi să trimită spotul pblicitar la Comisie pentru avizare, proces îndelungat şi anevoios, responsabilul pentru respectarea legii urmând să fie departamentul de control intern al societăţii. Totodată, spotul nu va mai conţine în mod obligatoriu date despre prospectele de emisiune, autorizaţiile şi avizele CNVM şi adresa societăţii, fiind suficiente numele administratorului şi al depozitarului, alături de avertismentul „performanţele trecute nu reprezintă garanţii ale performanţelor viitoare.“ Piaţa autohtonă întră astfel în normalitate, după ce ani de-a rândul a avut parte de reglementări suplimentare menite să evite apariţia unor noi cazuri de manipulare a publicului.
Numărul de vânzători contează
Importanţa canalelor de distribuţie şi a promovării poate fi observată în evoluţia activelor fondurilor. BCR Monetar, fondul administrat de Erste Asset Management, a reuşit în numai doi ani depăşirea pragului de un miliard de lei la valoarea activelor, cu un portofoliu de aproape 41.500 de investitori, devenind astfel cel mai mare fond din piaţă. Creşterea rapidă a fondului austriecilor (există în piaţă fonduri care nu au reuşit această performanţă în 15 ani de existenţă) a fost susţinută şi de capacitatea de distribuţie, formată din câteva mii de persoane, respectiv angajaţii grupului financiar Erste, inclusiv agenţiile BCR. Evident, a contat şi calitatea ofertei şi contextul favorabil de economisire în titluri mai puţin riscante precum fondurile monetare, însă suportul oferit de apartenenţa la un grup puternic nu poate fi ignorat. „Sprijinul unei forţe puternice de distribuţie este visul oricărui profesionist din piaţa financiară“, a declarat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.
Şi organismul de plasament de pe locul secund beneficiază de o forţă puternică de vânzări, respectiv Raiffeisen Monetar, administrat de Raiffeisen Asset Management, sprijinit de reţeaua bancară cu acelaşi nume. Fondul cu investiţii în instrumente cu venit fix s-a apropiat de o valoare a activelor de 730 milioane lei într-un an şi jumătate. Raiffeisen Monetar a depăşit Simfonia 1, fondul monetar al BRD Asset Management, care deţine active de peste 300 milioane lei.
SIFurile cer majorări de capital
Discuţii cu CNVM pentru modificarea regulamentului de funcţionare poartă şi Societăţile de Investiţii Financiare (SIF) . Posibilitatea efectuării de majorări de capital social şi tranzacţionarea de acţiuni între SIF-uri sunt printre cele mai importante modificări pe care conducerile le cer de la Comisie. În cazul în care ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% va primi aprobarea Parlamentului, managerii actuali vor fi obligaţi să îşi demonstreze eficienţa în faţa unui acţionariat cu influenţe mult diferite faţă de prezent.
Principala bază a profiturilor SIF-urilor, respectiv dividendele obţinute de pe urma pachetelor deţinute la bănci, este pe cale să se micşoreze anul acesta. Conducerea BCR le-a propus celor cinci SIF-uri, care deţin 30% din capitalul social al băncii, să capitalizeze profitul pentru a evita o majorare de capital de circa 100 milioane euro. Renunţarea la dividendele de anul trecut înseamnă scăderea veniturilor SIF-urilor cu aproximativ 25 milioane euro. Chiar şi în condiţiile în care sumele din conturile SIF-urilor se ridică la circa 150 de milioane de euro, suma din dividende nu este neglijabilă. Pentru utilizarea numerarului, SIF-urile cer de la CNVM posibilitatea efectuării de majorări de capital şi achiziţii de titluri de la companiile „surori“. De asemenea, SIF-urile iau în calcul şi participarea la preconizatul Fond de Investiţii Naţional.
În primă fază, agenţii de distribuţie ai unităţilor de fonduri vor fi doar persoane fizice, ulterior urmând a fi autorizate şi persoanele juridice.
Radu Toia, director, Direcţia Autorizare CNVM
2,11 miliarde lei era valoarea totală a activelor fondurilor monetare la sfârşitul lunii trecute, piaţă dominată de fondurile Erste, Raiffeisen şi BRD
25 milioane euro este suma la care vor renunţa SIF-urile dacă vor accepta propunerea BCR de a capitaliza dividendele aferente profitului de anul trecut
