Operatorii de librării fac toate eforturile ca scăderea consumului şi reducerea bugetelor românilor să nu le afecteze vânzările, iar alegerea unei combinaţii potrivite între titluri căutate, aducerea pe rafturi şi a altor produse decât cărţile, ofertele promoţionale şi controlul strict al costurilor vor face uitate neajunsurile crizei. Criza a scăzut ţintele de vânzări ale librăriilor, dar niciunui comerciant de cărţi nu pare să-i fie teamă că va trebui să pună lacă
Operatorii de librării fac toate eforturile ca scăderea consumului şi reducerea bugetelor românilor să nu le afecteze vânzările, iar alegerea unei combinaţii potrivite între titluri căutate, aducerea pe rafturi şi a altor produse decât cărţile, ofertele promoţionale şi controlul strict al costurilor vor face uitate neajunsurile crizei.
Criza a scăzut ţintele de vânzări ale librăriilor, dar niciunui comerciant de cărţi nu pare să-i fie teamă că va trebui să pună lacăt la afacere. „Nu credem că impactul crizei economice se reflectă la fel de puternic în piaţa de carte ca în alte domenii, dar este limpede că până şi cei mai consecvenţi cumpărători de carte au resimţit în bugetele proprii efectul crizei, devenind mai selectivi şi mai receptivi la reduceri de preţuri şi gratuităţi”, a declarat pentru capital.ro Maria-Cristina Popa, director adjunct la compania Librăriile Humanitas.
Vânzări de carte în scădere, vânzări de jucării în creştere
În reţeaua de magazine Diverta, vânzările de carte au scăzut cu 20-25% în primul semestru, la 4,65 milioane de euro, reprezentând aproximativ 750.000 de cărţi comercializate.
„Din ianuarie, vânzările au scăzut în primul semestru cu 20-25%, trendul vânzărilor Diverta fiind uşor descrescător în ultimele luni. În lunile iunie-iulie scăderile au ajuns până la 38% comparativ cu aceleaşi luni ale anului trecut”, a declarat Loredana Dobraniş, vicepreşedintele Diviziei Diverta pe departamentul de achiziţii.
Cărţile reprezintă 35% din vânzările Diverta, care mai comercializează papetărie, filme muzică, jocuri, jucării, consumabile şi accesorii IT. Anul acesta, vânzările reţelei de magazine controlată de omul de afaceri Octavian Radu au scăzut în total cu 30%, produsele IT fiind cele mai afectate, în timp ce comerţul cu jucării a crescut.
Pentru acest an, reprezentanţii Diverta estimează că vor vinde 1,5 milioane de volume cu o valoare totală de 10 milioane de euro, cu 24% mai puţin decât în 2008 când compania a obţinut 13,2 milioane de euro din vânzarea a 1,75 de milioane de cărţi.
Vânzările Companiei de Librării Bucureşti au scăzut în primele 6 luni cu 10% de la 9,2 milioane de lei la 8,3 milioane de lei (2 milioane de euro). Cărţile reprezintă 60% din vânzările totale ale reţelei care, în schimb, a obţinut o creştere a vânzărilor de papetărie şi jucării în primele 6 luni.
Totodată, compania Librăriile Humanitas a reuşit să menţină vânzările la nivelul anului trecut deşi, „dacă nu ar fi fost an de criză, ne aşteptam ca vânzările să urce cu cel puţin 15% faţă de valorile anului trecut pentru aceeaşi perioadă”.
În perioada ianuarie-august, compania a vândut 385.000 de exemplare înregistrând vânzări totale de 8 milioane de lei. De asemenea, operatorul de librării estimează pentru întregul an afaceri similare cu cele din 2008, de circa 15 milioane de lei (3,5 milioane de euro).
„Vânzările au fost bune în lunile martie şi aprilie, perioadă în care ne aşteptam cu toţii să fim loviţi de scăderea forţei de cumpărare. În lunie iunie şi iulie vânzările au scăzut cu câteva procente, dar începând cu lunile august şi septembrie ne bucurăm de un oarecare salt al vânzărilor”, a spus Popa.
Pe de altă parte, reţeaua de librării Cărtureşti a înregistrat în primul semestru o creştere de 45% a cifrei de afaceri comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creştere datorată în special extinderii.
„Sperăm ca până la sfârşitul anului să ajungem la o creştere de cel puţin 60%, dată fiind contribuţia librăriilor deschise la sfârşitul lui 2008 şi a extinderii spaţiilor existente”, a declarat directorul de comunicare al Cărtureşti, Daniel Voinea.
Potrivit lui Voinea, librăriile vechi nu au avut creşteri mici, majorarea vânzărilor fiind determinată de extinderea spaţiului de vânzare care s-a dublat pe parcursul anului trecut. Cărţile generează aproximativ 60% din afacerile Cărtureşti, restul de 40% din vânzări fiind realizate de muzică, filme, ceai şi accesorii.
Sfârşitul anului, balon de oxigen pentru librari
Sfârşitul de an reprezintă cea mai bună perioadă pentru vânzările de carte, operatorii de librării aşteptând impulsionarea vânzărilor. Astfel, din septembrie până în decembrie, începerea şcolii, revenirea din concediu sau vânzările de sărbători sporesc încasările librăriilor.
În cazul Diverta, 45% din vânzările anuale de vânzări sunt înregistrate în perioada septembrie-decembrie.
„Doar luna septembrie reprezintă 11% din totalul vânzărilor pe an, iar în decembrie sunt obţinute 15% din vânzările totale”, a precizat Dobraniş.
Reduceri de personal, relocări de spaţii, scăderi de salarii…
Reţelele de librării au luat măsurile necesare pentru optimizarea costurilor pe timp de criză, fie că au reprezentat restructurări de personal, închideri sau relocări de spaţii comerciale.
De la începutul anului, Diverta a închis 11 librării, a căror suprafaţă însuma 2.000 de metri pătraţi şi a deschis alte două unităţi comerciale, cu o suprafaţă totală de 1.400 de metri pătraţi. Reţeaua cuprinde în prezent 66 de unităţi în România şi o librărie în Republica Moldova, la Chişinău.
„La începutul acestui an, în Diverta s-au făcut atât mici restructurări de personal, în urma reorganizării departamentelor, cât şi reduceri de salarii de până la 38% în încercarea de a reducere a costurilor”, a mai spus Dobraniş.
În cazul librăriilor Humanitas, reducerea costurilor a însemnat disponibilizarea a 20% din personalul companiei la începutul anului. Cu o reţea de 17 librării în principalele oraşe din ţară, compania a mizat pe deschiderea cât mai multor librării sezoniere, dar şi pe redeschiderea unor librării închise, pentru a susţine vânzările.
„Am avut peste vară multe librării sezoniere: librăria din Vama Veche, cele la cort din Herăstrău şi în parcurile centrale ale unor mari oraşe, librărie la Băile Felix. Strategia noastră anti-criză a fost să avem cât mai multe puncte de vânzare, astfel că, pe lângă librăriile sezoniere, am redeschis unităţile din Cluj şi Galaţi, închise în 2008, în zone în care ne aşteptăm la vânzări mai mari”, a spus Popa.
Cărtureşti şi-a dublat spaţiul de vânzare în intervalul octombrie 2008 – februarie 2009 prin deschiderea de noi librării sau extinderea unor unităţi deja existente. Compania a deschis unităţi la Constanţa şi Suceava, a relocat şi extins librăria din Iaşi şi a extins librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti, astfel că spaţiul de vânzare al reţelei a crescut cu 1.600 de metri pătraţi faţă de suprafaţa existentă de 1.500 de metri pătraţi.
Cărtureşti a ajuns la o reţea de zece unităţi comerciale în luna septembrie, prin deschiderea unei librării-bistro în incinta Institutului Francez din Capitală.
Compania de Librării Bucureşti, care numără 59 de librării în Capitală, a restructurat reţeaua încă din 2008, iar în vara acestui an a început informatizarea librăriilor, precum şi reamenajarea unităţilor mai importante.
Mai puţine noutăţi de la edituri
Scăderea numărului de volume vândute nu a fost determinat numai de reducerea consumului de carte, ci şi de oferta mai slabă de noutăţi venită din partea editurilor.
„Piaţa de carte este în general dinamică, datorită numărului mare de noutăţi, care, din păcate, înregistrează în acest an un trend descendent, de -50%”, consideră Dobraniş.
Potrivit Diverta, piaţa va scădea în 2009 cu 20%, la circa 65 de milioane de euro, după creşteri anuale de 25% în ultimii ani.
„Anul acesta impactul crizei rămâne neevaluat”, spune Maria-Cristina Popa de la Librăriile Humanitas, care apreciază că vânzările de carte s-au ridicat la 60-80 de milioane de euro anul trecut.