În țară există 112 licee private autorizate. Contrar situației din Occident, unde instituțiile particulare de învățământ garantează o educație de elită, cu rezultate mult peste cele înregistrate de sistemul public, la noi, multe dintre liceele private se zbat în mediocritate, cot la cot cu suratele lor mai mari, universitățile. Pe de o parte, este normal: cam jumătate dintre ele au profil tehnologic sau vocațional, cu alte cuvinte, sunt mai degrabă școli profesionale decât licee (deși trebuie precizat că elevii acestora s-au bucurat de subiecte mai ușoare decât cei din liceele teoretice, ceea ce nu pare să le fi fost de prea mare ajutor).

Pe de altă parte, există cazuri, cum este cel al școlii Mark Twain din București: aici, taxele anuale depășesc 9.000 de euro, însă, din cei șase elevi înscriși anul acesta la „bacul“ românesc (prin profilul său, instituția organizează și bacalaureatul internațional), doar doi au reușit să-l promoveze, media maximă fiind de 7,25. Totuși, potrivit Mihaelei Bachmann, directoare de PR a școlii, „până în prezent, toți elevii noștri care au susținut examene de bacalaureat național sau internațional au promovat cu rezultate foarte bune, aşezând astfel, aproape în mod constant, rata anuală de promovare a școlii la 100%“. Ce-i drept, într-adevăr, toți elevii înscriși la examenul internațional l-au trecut.
Cazul Mark Twain nu este o excepție în peisajul liceelor private autohtone. În general, numărul elevilor este mic – de pildă, din calculele noastre, doar 3.500 de absolvenți de clasa a XII-a înscriși în examenul de final în 2013 provin din instituții particulare de învățământ. Și, da, în general, rata de promovare este rușinoasă. Din cele 52 de licee luate drept reprezentative de revista Capital (majoritatea instituțiilor autorizate de Ministerul Educației fie sunt prea „tinere“ și nu au organizat până acum vreo sesiune de bacalaureat, fie nu au avut elevi de clasa a XII-a), în 11, media maximă obținută de elevi a fost sub 7, și doar în cinci a fost depășit pragul notei 9. Unele, cum sunt „Socrates“, din Timișoara, „Henri Coandă“, din Baia Mare, sau FEG, din Pitești, nu au avut decât doi, respectiv trei elevi, și cu toții au picat.

Oltea Copaci, directoarea de la „Socrates“, spune că „anul acesta nu am avut absolvenți de clasa a XII-a, iar cei doi elevi veneau din promoția de la frecvență redusă de anul trecut. Unul a dat o singură probă, la matematică, dar nu a luat notă peste 6, iar celalalt a susținut doar probele scrise anul acesta, deoarece în 2012, imediat după probele orale a plecat urgent în Italia pentru un job bun. Între timp a mai uitat și, deci, nu a mai promovat probele scrise.“ Cursurile liceului „Socrates“ costă 2.000 de lei/an și, anul acesta, au fost adresate doar claselor X și XI, în total 127 de elevi. Pe scurt, în cuvintele Oltei Copaci, „fiind un liceu relativ nou-înființat, încercăm să ne găsim și drumul, și profesorii, și elevii“.

Și bila albă merge către…

După atâtea critici, un exemplu pozitiv, care vine, anul acesta, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB). În 2012, elevii liceului și-au adjudecat 39 de premii la olimpiadele internaționale, iar din cele trei loturi de elevi care ne reprezintă luna aceasta la cele mai prestigioase concursuri internaționale la matematică, fizică și informatică, peste 90% provin din ICHB.
Liceul a fost înființat în 1995 de grupul turc „Lumina Instituții de Învățământ“ și are un sistem bine pus la punct de atragere a celor mai buni elevi din țară. În general, copiii care au înregistrat deja succese notabile la olimpiade pot primi burse integrale, cei mai mulți neputându-și permite achitarea taxei anuale de școlarizare, de 3.700 de euro. Copiii care nu au participat la concursuri, dar demonstrează că sunt dispuși să învețe pe brânci, se pot bucura, la rândul lor, de anumite beneficii: astfel, elevii cu o medie de admitere de peste 9,45 primesc o reducere a taxei cuprinsă între 20% și 30%. Și garanția unor colegi cu ambiție, nu cu știința de a oferi șpagă.