Anglia a dat tonul. O licitatie bine organizata, consilier al guvernului britanic fiind profesorul Paul Klemperer de la Oxford University, cu circa 150 runde de licitatii pe durata a circa doua luni, i care competitorii care doreau sa ramina i competitie trebuiau sa ofere cu 5% (la iceput) peste oferta maxima a rundei anterioare. Rezultatul, 22.5 mld. lire sterline, de sapte ori suma estimata, a declansat o isterie i Europa. si licitatia din Germania a fost un succes deosebit: dupa 14 zile si 173 runde s-au obtinut 98.9 miliarde marci, de cinci ori mai mult decit se scontase. Este adevarat ca sunt si exceptii de la regula. Spania a acordat licente fara licitatie, sumele icasate fiind mult mai mici, doua miliarde euro, guvernatii fiind supusi unor puternice critici.
Taxele mari rezultate trebuiau isa platite, o parte chiar la iceput, si ca urmare cistigatorii licitatiilor au iceput sa caute bani pentru plata licentelor. Rezultatul a fost diferit de cel scontat, imprumuturile pe termen lung, afectind pozitia la bursa a companiilor. Cresterea gradului de idatorare, scaderea ratingului de credit (British Telecom de la AA la imprumuturile pe termen lung ar putea scade la A sau chiar BBB) a dus la scaderea valorii actiunilor. Ca urmare operatorii mici fie se aliaza, fie renunta. KPN s-a aliat cu NTT DoCoMo si Hutchison Whampoa i scopul de a cuceri Europa. Dar taxele mari platite pentru licenta din Germania
i-a determinat pe ultimii sa se retraga. Apare chiar de la iceput un fenomen de „scuturare”, raminind numai competitorii puternici capabili sa acopere Europa cu retele UMTS. Analistii si chiar operatorii cistigatori ai licitatiilor se pare ca nu au prea multe motive de bucurie gindindu-se la investitiile ce vor trebui facute si mai ales la recuperarea lor. Perfectionarea sistemului GSM pentru a permite transmisii de date la viteze mai mari (WAP, GPRS, etc.), dar si estimarile asupra traficului de date i retelele mobile, ii fac pe unii analisti sa fie mai rezervati. Totusi succesul serviciului i-mode din Japonia poate fi considerat un test reusit pentru servicii mobile de Internet si pentru telefonia UMTS.
Europa Centrala si de Est
Pentru a nu fi mai prejos fata de alte tari est europene (Polonia,
Cehia), oficialii romini s-au grabit sa anunte posibilitatea lansarii unui concurs pentru trei licente UMTS anul viitor. Se pare ca guvernele, nu neaparat numai cel romin, sunt cele mai pregatite pentru licentele UMTS. Sute de milioane sau chiar miliarde de dolari nu pica rau nici bugetelor echilibrate, daramite celor cu probleme cum sunt ale tarilor est-europene, i general si Rominia i special.
in general, Europa Centrala si de Est par a nu fi pregatite pentru telefonia mobila i sistem UMTS. Este adevarat ca telefonia mobila este i puternica expansiune si ca i curind densitatea telefonica mobila va depasi densitatea telefonica fixa, suplinind-o uneori. Acest fapt a fost posibil datorita slabiciunilor telefoniei fixe cauzate de monopol si controlul statului, dar si competitiei din telefonia mobila care a fost la baza dezvoltarii explozive. Mai mult datorita evolutiei tehnologiei, telefonia mobila pare a necesita investitii comparabile sau chiar mai mici cu cele din telefonia fixa, i timp ce instalarea retelei se poate face mai rapid. in acest fel, astazi, telefonia mobila este o afacere mult mai atractiva decit telefonia fixa: investitii comparabile, rezultate financiare (venituri, profit) mult mai bune datorita tarifelor mult mai mari. Astfel ca astazi marile investitii din telecomunicatii sunt dirijate spre telefonie mobila i detrimentul telefoniei fixe.
Dar Europa de Est, i general, si Rominia, i special, nu exceleaza i Internet. La noi Internet-ul este o piata incipienta – 3% densitate. Comertul electronic care cunoaste o mare dezvoltare i SUA si Europa de Vest, este itr-un stadiu incipient i Est. Obiceiul specific zonei de a cumpara inspectind produsele este un alt obstacol i dezvoltarea comertului electronic. La acesta se mai adauga si legislatia specifica ica i elaborare. Evenimente relativ recente ne fac sa credem ca Internetul din Rominia se pregateste pentru boom. Plasamentele facute de fonduri de investitii sau de parteneri strategici straini i companii rominesti de Internet sunt un argument. in toate tarile europene operatorii nationali de telecomunicatii sunt si ofertanti de servicii de Internet. si chiar foarte puternici. Dar acesta nu este valabil i Rominia. Blocata i parteneriatul cu Global One (France Telecom) din Global One Communications Romania (COCR), RomTelecom a itirziat sa ofere servicii de Internet, aceasta putind fi una din cauzele slabei densitati Internet. insa, recent, RomTelecom a hotarit sa-si creeze propriul operator de Internet. si aceasta imediat. Este, deci, de asteptat, ca asa cum s-a itimplat cu telefonia mobila GSM i Rominia, sa se itimple si cu telefonia mobila UMTS. Competitia va crea piata, o piata noua, a carei dezvoltare va fi influentata puternic de pietele existente, fiind o extensie a acestora.
Metoda de acordare a licentelor
Rezultatul deosebit al licitatiei din Anglia a fost datorat unei licitatii ascendente bine popularizate si organizate. Pentru a ramine i competitie, competitorii erau obligati sa ofere cu 5% peste valoarea maxima a rundei la iceput, sau 1,5% i partea finala. Astfel a fost posibil sa se obtina peste 35 miliarde USD. La polul opus este asa numitul „beauty contest”, cum a fost cel organizat i Spania, i care selectia se face pe baza celui mai bun plan de afacere propus, impunindu-se un plafon minim al taxei de licenta. A doua metoda este sustinuta si de eforturile competitorilor i icercarea de a micsora taxele, dar si de rezervele exprimate de piata de capital si analisti. Desigur ca exista combinatii itre cele doua metode. Profesorul Paul Klemperer declara ca licitatiile sunt mai bune decit oricare alte alternative.
Pentru Rominia, tara clasata i grupul fruntas i privinta birocratiei si a coruptiei, conform unor studii realizate de companii straine, este evident ca licitatia englezeasca este cea mai indicata.
Polonia spera sa obtina 3.75 mld euro (circa 95 euro/locuitor) oferind 5 licente pe baza unui „beauty contest” cu elemente de licitatie. Cehia spera sa obtina circa 500 mil. USD, fara a se fi definit detaliile. Este dificil de spus care vor fi rezultatele i Rominia, ca de altfel i itreaga Europa de est. Lupta pentru cucerirea „Vestului” va consuma multe energii, dar mai ales bani. Ramine de vazut ce va mai ramine pentru Est. Este de asteptat totusi ca operatorii globali sa lupte sa ramina globali si i telefonia UMTS, adica sa fie prezenti si i Est. Luind i consideratie piata potentiala, dezvoltarea telecomunicatiilor, PIB, riscul de tara, de industrie etc. rezultatele concursului pentru licente UMTS din Rominia vor fi mai mici. Cu valori itre 10-25 euro/locuitor, s-ar putea obtine 250 – 600 mil. euro. Rezultatul va mai depinde de numarul de licente acordate, dar mai ales de metoda aleasa. Maximizarea valorii se va obtine printr-o licitatie englezeasca transparenta, bine mediatizata si organizata.
Contextul este extrem de important. Contextul general, dar si cel specific industriei – telecomunicatiilor. Cazul Cosmorom va influenta cu atit mai mult cu cit nu va fi rezolvat cit mai repede pe cale amiabila. Competitorii trebuie sa aiba siguranta ca o data licenta acordata nu va fi modificata ulterior unilateral. Presupunind ca spectrul de frecvente este disponibil, ar trebui sa concureze si sa obtina licente operatorii de telefonie mobila GSM existenti (Mobil Rom, MobiFon si Cosmorom) si sa se acorde cel putin o licenta pentru un nou venit, adica minimum patru licente. Operatorii existenti avind o baza de clienti, un nume pe piata, pot crea mai usor piata, ca o extensie a celei existente. Acordarea unei licente unui nou operator va stimula competitia. Cam asa se procedeaza peste tot.
Competitori si numar de licente
Unii analistii considera ca taxele mari platite nu iseamna automat tarife mai mari. Taxele platite pentru licente nu ar trebui regasite i costuri! Unii dintre acestia considera ca tarifele chiar ar trebui sa scada! in dorinta de a atrage cit mai multi abonati, operatorii UMTS ar trebui sa ofere tarifele la nivelul celor practicate de operatorii GSM, care i ultimul timp cunosc o scadere continua ce a permis marirea bazei de abonati. Acelasi lucru se itimpla si la noi. Cu costuri marginale, 500-700 USD/linie, egale cu ale telefoniei fixe, dar cu tarife mult mai mari, este de asteptat reducerea i continuare a tarifelor GSM, cu atit mai mult cu cit duopolul din telefonia mobila (Connex si Dialog) va fi ilocuit cu competitie prin itarirea pozitiei de piata a operatorului Cosmorom. Telefonia mobila GSM iceteaza sa mai fie un lux, devenind un obiect de consum (commodity business). Sunt de asteptat, rn
deci, pentru UMTS tarife comparabile cu tarifele GSM. rn
Succesul telefoniei mobile GSM i Rominia s-a datorat slabei dezvoltari a telefoniei fixe, dar si noului model de afacere lansat de operatorii GSM. Acelasi lucru este valabil si pentru telefonia mobila UMTS, a carei dezvoltare va fi influentata de slaba dezvoltare a infrastructurilor de telecomunicatii din Rominia. in plus introducerea telefoniei mobile i sistem UMTS va accelera convergenta serviciilor: voce, date, Internet etc.rn
Concluzionind putem spune, ca Rominia nu este pregatita pentru telefonia mobila UMTS, dar va fi obligata sa o faca – sa se pregateasca. Telecomunicatiile sunt o industrie globala, iar telefonia mobila UMTS o afacere uriasa (miliarde USD), care nu va ocoli Rominia.t rn