Acum aproape doi ani, Autoritatea Natională pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice a declanșat controale în cazul licitațiilor pentru medicamente din mai multe spitale și au găsit nereguli grave în mai mult de jumătate din contracte.
Cel mai recent caz mare este cel al Spitalului Militar Bucureşti, care a fost amendat cu 70.000 de lei de inspectorii de la Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice pentru că a făcut achiziţii de milioane de lei fără să organizeze de fapt licitaţiile.
Anual, mii de proceduri de licitație publică sunt contestate și anulate sau corectate final anulate sau corectate Potrivit lui Carmen Korsinszki Otelea, avocat asociat în cadrul firmei de avocatura PeliFilip, unul dintre sectoarele în care au fost semnalate nereguli semnificative a fost cel de achiziție de medicamente în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate.
Cele mai frecvente nereguli în modul de organizare al acestor licitații sunt: cumpărarea medicamentelor după denumirea lor comercială, cerințele inechitabile de participare la licitații și împartirea proportională pe loturi de medicamente.
Organizarea licitatiilor "pe denumire comercială" de medicamente presupune cererea pentru un anumit brand, desi cel mai adesea pentru acesta există cel puțin un alt înlocuitor care să asigure tratament similar. "Medicamente fabricate de producători diferiți, dar care au aceeași sau substanțe active similare și care oferă o solutie de tratament similară sunt în principiu substituibile. Prin urmare, trebuie să poată concura între ele prin preț", spune Carmen Korsinszki.
Cerințele inechitabile de participare la licitații sunt cazurile în care unele spitale impun adesea fiecărui ofertant să prezinte o declarație pe proprie raspundere din partea producatorului care răspunde de comercializarea pe piață a respectivului medicament (autorizație de dealer). "O asemenea conditie riscă să blocheze accesul la licitație a unor ofertanți care nu lucrează direct cu producătorii medicamentelor respective, fiind astfel în imposibilitatea de a obține autorizația de dealer", adaugă Carmen Korsinszki.
Spitalele au voie de asemenea să achiziționeze medicamente în lot, însă astfel se apare o inechitate: dacă achizitia se face pentru intregul caiet de sarcini, în mod normal doar ofertanții cu o anumită capacitate economică și logistică pot adjudeca integral contractul.
Soluții anti-fraudă
În primul rând, licitațiile pentru achiziția de medicamente ar trebui să aibă reguli particulare, iar la momentul acesta, se supun regulilor generale de atribuire. „Realizarea unor instrucțiuni particulare cu privire la condițiile de participare la licitațiile de achiziție de medicamente ar putea să ducă la o diminuare a numărului deficientelor constatate, cu o mai bună detectare și, eventuala sancționare a acestor nereguli”, crede Carmen Korsinszki.
Teoretic, un grad cât mai ridicat de concurenta în cadrul licitațiilor ar ajuta la atingerea scopului principal al unei licitații, și anume alocarea optimă de resurse publice odată cu achiziționarea produselor celor mai bune din punct de vedere calitativ. "Spitalele nu trebuie să se cantoneze în organizarea licitațiilor urmând o singură procedură, cum ar fi licitațiile deschise, ci trebuie să adapteze tipul de licitație în funcție de natura tratamentelor, numărul și specificului pacienților supuși tratamentului, bugetul disponibil", crede Carmen Korsinszki.
De asmenea, regularitatea licitațiilor ar trebui corelată cu o actualizare periodică promptă a listei de medicamente compensate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și cu o reflectare reală a numărului de pacienti care trebuie să beneficieze de tratamentele respective