Angajații ANOFM își cumpără telefoane iPhone 4 cu fonduri din Bugetul asigurărilor pentru șomaj. La Consiliul Județean Harghita, salariații au nevoie de trafic de date pe mobil suficient pentru a descărca șase filme, în timp ce Ministerul Sănătății contractează servicii de telefonie mobilă fără să aibă vreo informație de­spre cât de mult folosesc angajații telefonul de serviciu, condiție esențială pentru obținerea unor tarife avantajoase.
Camera Deputaților acordă contractul pentru servicii de telefonie mobilă companiei Vodafone prin negociere fără anunț de participare, pentru că portarea numerelor într-o altă rețea „ar solicita fonduri suplimentare“ și ar crea disconfort angajaților, care ar trebui să-și transfere agenda de telefon pe o altă cartelă SIM. Sunt câteva dintre cele mai interesante repere ale licitațiilor pentru servicii de telefonie mobilă organizate de instituțiile statului în 2010. Iar Vodafone pare a fi operatorul preferat. Deși pe piață operează șase com­panii de telefonie mobilă (Cosmote, Orange, RCS & RDS, Romtelecom, Telemobil – cumpărată de Cosmote, dar care încă funcționează ca o entitate de sine stătătoare – și Vodafone), contractele statului pentru aceste servicii se împart între Orange și Vodafone.
RCS & RDS a participat la câteva licitații pe care nu le-a câștigat, dar este prezentă pe lista câștigătorilor la licitațiile pentru internet, telefonie fixă și cablu TV. Cosmote a fost printre participanți, dar anul trecut nu a câștigat niciun contract atribuit prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar Romtelecom este, de asemenea, un operator mult mai activ pe partea de telefonie fixă și internet. Astfel, anul trecut, Orange a câștigat 56 de contracte în valoare totală de 3,85 milioane euro, iar Vodafone, 76 de contracte, în valoare de 6,6 milioane euro. Operatorul britanic pare să fie și anul acesta preferatul statului, câștigând, în mai puțin de trei săptămâni, contracte de 760.000 de euro cu statul și un contract de 1,24 milioane de euro cu Enel Distribuție Muntenia. În același timp Orange nu a reușit să ia decât 11.000 de euro. În privința minutelor consumate și a traficului de date, am întâlnit două situații: autoritățile contractante fie supradimensionează consumul, fie nu țin astfel de evidențe. De exemplu, procedura de achiziție a serviciilor de telecomunicații pentru Consiliul Județean Harghita este încă în desfășurare.
Instituția solicită 109 telefoane cu abonament, printre care zece Blackberry 9700 Bold. În plus, pentru internet mobil, se solicită „acces nelimitat, fără taxe suplimentare în funcţie de trafic, nelimitat ca volum şi viteză de transfer“. Instituția preconizează un trafic lunar mai mare de 4GB per utilizator (șase filme), din care 1GB în roaming. Volumul pare supradimensionat, ceea ce ar putea crește valoarea finală a contractului. Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a încheiat un contract cu Vodafone, iar când ofertanții au cerut clarificări asupra numărului de minute vorbite în rețeaua națională, instituția a răspuns că „este variabil, iar autoritatea contractantă nu ține o astfel de evidență“. Nici Camera Deputaților nu este mai atentă cu aceste contracte. Instituția a atribuit direct companiei Vodafone contractul pentru anul 2010, pentru a evita portarea. Și asta nu doar pentru că ar necesita „fonduri suplimentare“, ci și pentru că ar presupune „transferarea agendelor cu numere de telefoane memorate pe telefon/SIM și întreruperea serviciilor de telefonie pentru un anumit timp“.
Motivul este hilar, ținând cont de faptul că portarea este oferită gratuit de câștigătorii licitațiilor și, oricum, eventualele costuri ar putea fi depășite de economia realizată prin noul contract. Senatorii au rezolvat această provocare solicitând câștigătorului „optimizarea pentru funcţionare în reţeaua acestuia, pentru telefoanele mobile din dotarea Senatului, folosite de  utilizatorii contractului“. De altfel, majoritatea caietelor de sarcini solicită asigurarea portării numerelor de telefon existente fără costuri suplimentare și deblocarea gratuită a terminalelor. Mai mult, anul trecut 150.000 de români au trecut peste aceste „inconveniente“, alegând serviciile altui operator, dar păstrându-și numărul.
Cum se poate ocoli legea
Cu cât își cresc instituțiile facturile de telefonie prin solicitări exagerate sau prost estimate? „Costurile pot crește cu valori între 20% și 50%, dacă nu se ține cont de nevoile reale, rezultate din statisticile de trafic / servicii utilizate“, spune Dan Pascu, director de soluţii IT Lasting Group, companie care oferă soluții de reducere a costurilor de comunicații. Compania a avut contract cu circa 30 de instituții și companii de stat. Concluzia principală? „Dacă în mediul privat există o apreciere a nevoilor de telefonie mai apropiată de nevoile reale, în instituțiile de stat am constatat o tendință de a supraestima aceste nevoi“, spune el. Costurile de telefonie ale unui consiliu județean au fost reduse cu 75%, iar în cazul unei primării, factura a fost diminuată cu 53%. „În valoare absolută, am înregistrat reduceri maxime cuprinse între 61.000 și 98.000 euro/an“, mai spune managerul.
O particularitate a achiziției acestui tip de servicii este că, de cele mai multe ori, caietele de sarcini publicate de autoritățile contractante solicită câștigătorului contractului să asigure „cu titlu gratuit“ telefoane mobile care să aibă anumite caracteristici tehnice, de la cele mai banale la cele mai pretențioase. Desigur, valoarea telefoanelor primite „gratuit“ se regăsește în costul abonamentului. Așa se face că, în documentația cererii de ofertă lansate anul trecut de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pentru proiectul MedForm, se solicită livrarea a patru terminale care să îndeplinească obligatoriu o serie de cerințe minime, printre care: cameră foto de cinci megapixeli, bliț LED, înregistrare video HD, accelerometru, giroscop cu trei axe și ecran cu rezoluție 960×640. Un singur telefon are această rezoluție: iPhone 4. Și, cum data-limită a depunerii ofertelor a fost 11 noiembrie, Orange era singurul distribuitor oficial al acestui telefon. O lună mai târziu, iPhone 4 era disponibil și la alți doi operatori din piață.
iPhone 4 la preț dublu
Mai mult, un calcul realizat de revista Capital arată că nici economie pare să nu se fi făcut. Valoarea contractului atribuit este de 42.800,34 lei, până la 31.04.2013, în condițiile în care singura cerință a autorității contractante este includerea a 2.000 de minute gratuite pentru grupul celor patru terminale. Dacă patru clienți persoane fizice semnează azi cu Orange câte un abonament pe minimum doi ani și cumpără câte un telefon iPhone 4 de 32GB cu câte un abonament de 29 euro pe lună (care oricum oferă facilități superioare celor solicitate de ANOFM), contravaloarea terminalelor și abonamentul plătit până în aprilie 2013 totalizează 19.417 lei. Adică mai puțin de jumătate din valoarea contractului atribuit. Aveau nevoie cei patru manageri ai proiectului MedForm de iPhone 4? Serviciul de Comunicare al ANOFM ne-a răspuns că s-a solicitat ofertanților să asigure „telefoane mobile fiabile, care să răspundă necesităților de comunicare ale echipei de management a proiectului, alcătuită din patru persoane, necesități determinate de complexitatea proiectului, perioada de implementare a acestuia (36 luni) și numărul mare al persoanelor care reprezintă grupul-țintă al acestuia, respectiv 900 de persoane“. 
Fără îndoială, este dificil de stabilit oportunitatea achiziției. Dar, în acest caz, putem spune că avem de-a face cu un abuz. „Sigur că autoritățile contractante ar dori să-și procure numai marfă de calitate, dar trebuie analizată problema oportunității, a cerințelor minimale ale instituțiilor (în funcție de necesități, de personal, de tipul activității), pentru a nu se încălca principiile care guvernează achizițiile publice precizate în directivele UE: eficiența utilizării fondurilor publice, transparența achizițiilor publice, tratamentul egal al operatorilor economici etc.)“, spune Victor Mărculețiu, președintele Asociației Specialiștilor în Achiziții Publice din România.
În plus, metoda prin care autoritățile fac un caiet de sarcini în care se solicită livrarea unor telefoane care să îndeplinească anumite caracteristici tehnice nu este cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. „Prioritară este configurarea reală a modelului de comunicaţii, în funcţie de care se poate cere un abonament, şi odată cu el se pot primi telefoane. Aceste terminale sunt, în fond, bonusuri primite de la operatori, ca facilitatori de acces la serviciile lor“, spune Dan Pascu. „A proceda însă invers, a cere telefoane de ultimă generaţie şi a alege abonamentele în funcţie de aceste oferte poate fi total neproductiv, deoarece există pericolul unor abonamente supradimensionate şi, evident, al unor costuri supradimensionate“, consideră Dan Pascu.

Ce și cum plătesc instituțiile

  • La Ministerul Finanțelor Publice sunt active 1.528 de abonamente, fiecare angajat plătindu-și factura prin rețineri salariale.  
  • 108 angajați ai Ministerului Justiției, inclusiv demnitari, au telefon de serviciu, valoarea medie a abonamentelor fiind de 5,8 euro/lună.  
  • Până în decembrie, 46 de angajați ai Ministerului Sănătății au avut 10.000 de minute naționale și 2.000 de minute/utilizator/lună/grup, la 205 euro/lună.
  • La Ministerul Transporturilor au telefon de serviciu 200 de angajați. 
  • La Consiliul Județean Harghita, angajații poartă zilnic 3-4 conversații de pe internet pe rețele mobile din Ungaria. Media unei convorbiri este de 35 de minute.
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale are  contracte cu toți operatorii de telefonie mobilă, pe o durată de 30 de luni. Serviciile achiziționate nu au depășit, anul trecut, 11.000 de euro/lună.