Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că este „îngrijorat” de ritmul lent al discuțiilor pentru a oferi vaccinul împotriva noului coronavirus celor mai sărace națiuni.

Liderii G20 au promis duminică, 22 noiembrie, că „nu vor precupeţi niciun efort” pentru a garanta un acces „uşor și echitabil” la vaccinuri, teste și tratamente împotriva COVID-19, conform declarației finale a unui summit virtual cu ton hotărât consensual, dar sărac în detalii concrete. Vorbind la închiderea summitului virtual G20, cancelarul german Angela Merkel a declarat că este „îngrijorată” de ritmul lent al discuțiilor pentru a oferi vaccinul împotriva noului coronavirus celor mai sărace națiuni.

Ce spune președintele Franței

Președintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat pe omologii lui să „meargă mai departe, mai repede”, potrivit Palatului Elysee, prin donarea de doze, făurirea unor parteneriate industriale sau chiar prin partajarea proprietății intelectuale. ONG-ul Oxfam, la rândul său, a criticat la AFP un „decalaj total între apelurile (în special europene) de a face din vaccin un ‘bun public global’ și cursa pentru vaccin în care s-au lansat”.

Summitul dintre cele mai mari douăzeci de puteri economice ale lumii s-a desfășurat anul acesta într-un format virtual care i-a răpit mult din strălucire.

Umbra abuzurilor drepturilor omului în Arabia Saudită, regat ultraconservator, a planat asupra acestui summit, din care Riadul spera să facă o vitrină fastuoasă. În special pentru programul ambițios de reforme economice, menit să reducă dependența de mana petrolieră, orchestrat de prințul moştenitor Mohammed Ben Salman.

Ascensiunea acestuia a fost însoțită de o represiune crescută a vocilor disidente care îi jenează pe partenerii internaționali ai Riadului, de la asasinarea jurnalistului critic Jamal Khashoggi până la detenția activistelor feministe precum Loujain Al-Hathloul.

Mecanismele OMS, susținute de liderii țărilor

În timp ce pandemia a ucis acum aproape 1,4 milioane de oameni din întreaga lume, președinții sau șefii de guvern au spus că „susțin pe deplin” mecanismele puse în aplicare de Organizația Mondială a Sănătății pentru a se asigura că de vaccinuri nu vor beneficia doar cele mai bogate țări. Membrii G20 promit să „satisfacă nevoile de finanțare care încă există”, într-un moment în care ei înșiși organizează deja campanii de vaccinare pe scară largă.

Duminică, Statele Unite au anunţat că speră să înceapă vaccinarea americanilor înainte de jumătatea lunii decembrie. Laboratoarele private și statele G20 se întrec de câteva zile pentru a anunța progresul viitorului lor vaccin. Însă summitul nu a menționat în mod explicit suma de 28 de miliarde de dolari (23,6 miliarde de euro), inclusiv 4,2 miliarde pentru situații de urgență, revendicată de Națiunile Unite pentru a face față pandemiei.

Ce s-a mai discutat la summit

Un alt subiect pentru care summitul G20 era așteptat îl reprezintă datoria țărilor sărace, care crește din cauza cataclismului economic cauzat de pandemie.

Liderii G20 „promit să pună în aplicare” o inițiativă de suspendare a serviciului datoriilor deja adoptată, care le permite țărilor sărace să suspende plata dobânzilor la datoria lor până în iunie 2021.

Dar, în timp ce Organizația Națiunilor Unite spera ca acest termen să fie prelungit până la sfârșitul anului 2021, summitul celor puternici se bazează pe miniștrii săi de Finanțe pentru a „examina” această problemă în primăvara anului viitor.

Nu s-a menționat nici o altă soluție, solicitată și de ONU: să recurgă la „drepturi speciale de tragere”, un fel de monedă creată de Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a sprijini țările aflate în dificultate.

Câte țări au primit amânarea plăților

Până în prezent, doar 46 de țări – din cele 73 eligibile – au primit amânarea plăților dobânzilor, pentru o sumă de 5,7 miliarde de dolari. O picătură de apă comparativ cu cele 11 trilioane de dolari cheltuiți de țările G20 pentru a lupta împotriva pandemiei noului coronavirus, denunță ONG-urile. „Deși reacția G20 a fost rapidă în aprilie, acum neagă urgența. Totuşi, vorbim despre salvarea de vieți”, a reacționat Louis-Nicolas Jandeaux, purtătorul de cuvânt al Oxfam France, contactat de AFP.

Conștienți că moratoriul nu ar fi suficient, marii finanțatori ai G20 au deschis calea săptămâna trecută pentru o restructurare a datoriei anumitor țări. Un acord „istoric”, potrivit Franței, deoarece implică pentru prima dată China, de departe principalul creditor al țărilor sărace (63%) și creditorii privați. „Dar prevede anulări doar în circumstanțe excepționale, iar creditorii privați încă nu sunt obligați să participe”, a deplâns situaţia Lison Rehbinder, de la CCFD-Terre solidaire.

De altfel, G20 şi-a exprimat regretul în declarația sa finală cu privire la „lipsa de participare a creditorilor privați”. Dar nu se pune problema de constrângere, ci doar „de a le încuraja puternic” să participe la viitoarea restructurare.

Dincolo de pandemie, declarația finală adoptă un ton care, la prima vedere, pare ceva mai armonios cu privire la climă și comerț, caii de bătaie preferați ai lui Donald Trump, astăzi ocupat să-şi conteste înfrângerea la alegerile prezidențiale americane. În ceea ce privește comerțul, „este mai important ca niciodată să susținem sistemul comercial multilateral” și să asigurăm „condiții de concurență echitabile”, mai scriu liderii G20, notează publicația franceză Le Monde.

În ceea ce privește mediul, a fost scos paragraful separat pe care Statele Unite îl inseraseră în textul de încheiere a summitului de la Osaka anul trecut, pentru a-şi marca clar diferența în acest domeniu. În declaraţia care încheie G20 sub președinția saudită, marile puteri promit că vor „face față celor mai presante provocări de mediu”.

Dar restul declarației diferențiază cu grijă semnatarii Acordului de la Paris de ceilalți și, prin urmare, de Statele Unite – chiar dacă președintele ales Joe Biden a promis că își va readuce țara în acest dispozitiv. Donald Trump, care a părăsit rapid dezbaterile sâmbătă pentru a merge la golf, a profitat de o intervenție, duminică, în fața omologilor săi pentru a critica din nou Acordul de la Paris, care, potrivit lui, „nu a fost conceput pentru a salva mediul. El a fost conceput pentru a ucide economia americană”.