Agenda de politică globală, care cuprinde 10 pagini, rezumă în mare parte o serie de măsuri plănuite anterior, cum ar fi crearea unui program al Băncii Centrale Europene de achiziţii de obligaţiuni şi rezolvarea aşa-numitului ‘vârf fiscal’ (‘fiscal cliff’) din SUA care presupune reduceri automate de cheltuieli şi majorări de taxe ce ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor dacă Congresul nu va acţiona.
Lista de măsuri şi verificarea prevăzută după şase luni sunt menite să responsabilizeze ţările în a-şi respecta angajamentele, o recunoaştere a nemulţumirii din cadrul FMI, dar şi din rândul multor economii de piaţă emergente faţă de răspunsul fragmentat la criză.
Şefa FMI Christine Lagarde a spus că statele membre au reuşit să-şi limiteze divergenţele în privinţa aplicării strategiei, căutând să atenueze neînţelegerile între Fond şi Germania în privinţa termenelor până la care ţări cu datorii mari, aşa cum este Grecia, trebuie să revină la echilibru bugetar.
‘Nu a existat nicio obiecţie faţă de recomandarea pe care am oferit-o statelor membre, şi anume ACŢIONAŢI’, a spus Lagarde. ‘Poate că nu am fost de acord asupra tuturor aspectelor, însă consider că există un consens general că o acţiune colectivă va aduce rezultate’, a adăugat ea.
Oficialii au declarat totuși că FMI i-a asigurat pe europeni că nu este dispus să mai dea bani pentru Atena fără mișcări ferme care să conducă la scăderea nivelului datoriei. Dar, așa cum comentează Wall Street Journal, o reducere a cheltuielilor în zona auero este o adevărată anatemă din cauza repercusiunilor politice.
Într-un comunicat transmis după două zile de discuţii, membrii FMI au atras atenţia că creşterea economică la nivel mondial încetineşte şi că persistă incertitudini serioase şi riscuri de declin.
Totuşi, reprezentanţii celor 188 de ţări membre au salutat măsurile adoptate deja, în special în Europa, despre care au spus că au făcut ca sistemul financiar mondial să fie mai sigur, chiar dacă nu au mers deocamdată suficient de departe.
SURSA: Agerpres
