Dintre cele trei mari centrale sindicale din tara noastra, cea ai carei lideri gindesc, vorbesc si actioneaza cel mai apropiat de aceasta maniera este Blocul National Sindical (BNS). La Congresul National Extraordinar al acestei confederatii, care a avut loc pe 18 septembrie, vicepresedintele Matei Bratianu a anuntat un lucru previzibil: sprijinul pe care BNS il va acorda i alegeri Partidului Democratiei Sociale din Rominia.
Fragmentul de Hotarire citit de dl Bratianu cuprinde pasaje care depasesc pura implicare prin parteneriat social, prin lobby, prin discutii asupra unor masuri de protectie sociala. Vicepresedintele Blocului National Sindical a vorbit cit se poate de clar despre „implicarea unor reprezentanti ai Blocului National Sindical i structurile de decizie ale PDSR, i Parlament si i administratia de stat locala si la nivel national”. Mai mult, textul intra i vigoare „numai dupa ce i Consiliul National al PDSR va fi adoptata o hotarire care sa exprime acordul membrilor Consiliului National PDSR.”
BNS vrea si i strada, si i Parlament
Exprimarea acordului unui partid politic, fie el si de importanta si cu sansele PDSR de a cistiga alegerile, a fost considerata ca o prima conditie pentru accesul simultan (si obligatoriu) al sindicalistilor la structuri din Legislativ si din Executiv. Delegatilor BNS prezenti la Congres nu li s-a parut nepotrivita aceasta suprapunere. Dimpotriva, prin ridicare de miini, au votat cu o majoritate zdrobitoare i favoarea Hotaririi: 70 de voturi pentru, 11 abtineri, 7 voturi impotriva.
Formula „parlamentari propusi de BNS” citata mai sus este doar o perifraza politicoasa. in viziunea dlui Bratianu si ai colegilor Domniei sale, ei vor trebui sa formeze un fel de „partid i partid”, fiind obligati sa prezinte rapoarte catre BNS, „referitor la modul i care isi exercita mandatul dat de Confederatie.” Dl Bratianu sustine ca nu va fi vorba de „o dizidenta i cadrul partidului”, ci de „vocea Confederatiei i cadrul partidului.” Daca acest tablou va fi transpus i realitate, reprezentantii BNS i Legislativ si i Executiv vor trebui sa participe la actiunile de protest ale Blocului National Sindical. Mai mult, se va negocia includerea acestor reprezentanti si i comisiile parlamentare, astfel icit sindicalistii-parlamentari sa nu devina simple prezente i Parlament, ci „sa poata reprezenta, atunci cind este nevoie si cind Confederatia o cere”, interesele acesteia si la discutiile legislative din comisii. Acesti reprezentanti isi vor prezenta periodic demisiile i alb conducerii Confederatiei. Deci, centralele sindicale ar putea determina oricind plecarea unui parlamentar ales, anulind practic valabilitatea unui proces electoral. in plus, prin prezenta de jure a unor lideri de sindicat i comisiile parlamentare, s-ar institui si un fel de „competenta obligatorie” a acestor noi membri. Sindicatele vor deveni deci si furnizoare de specialisti i diversele probleme de care se ocupa comisiile Camerei si ale Senatului.
Ulterior, vicepresedintele Matei Bratianu a insistat i a prezenta drept legitime intentiile sindicatelor din confederatia la conducerea careia se afla. Nu, sustine D-sa, sindicatele nu se vor o forta politica, ci „un grup de presiune important al societatii civile”. Nu se stie daca se va respecta articolul 9 din Constitutie si articolul 1 din Legea nr. 54/1991, care le definesc drept „organizatii fara caracter politic”. Dar, asa cum vor sindicatele sa actioneze, si i Parlament dar si i strada, si i administratia de stat, dar si i conducerile federatiilor, cenzurind prin acea fara precedent „demisie i alb” activitatea unor politicieni din Legislativ si din Executiv, ele introduc un stil de tip autoritar pe o scena politica si asa tributara unor mentalitati totalitare, i numele protectiei sociale a sindicalistilor. Dl Bratianu are opinii foarte hotarite despre economie, despre investitorii straini si despre organismele economice internationale.
S-au descoperit complotistii
Iata opinia lui Bratianu despre conflictele de la Brasov: E vorba de un „amestec al Bancii Mondiale”, din motive economice. Cind Banca Modiala va pune i balanta interesele de la Fiat-Ford si cele ale producatorilor de masini agricole din Rominia (dl Bratianu a uitat ca vorbeste, de fapt, despre un singur proprietar romin, statul, ale carui interese par sa coincida cu ale BNS), itoteauna va avantaja producatorul strain. Comtim-ul de la Timisoara (proprietate a statului) a fost ichis, dupa opinia dlui Bratianu, tot din ordinul Bancii Mondiale. Vicepresedintele BNS doreste ca itreprinderi sau ramuri ale economiei de stat – noduri strategice, le numeste D-sa – care, „desi acum sunt pe o panta descendenta, ele trebuie sa fie sprijinite”. „Sprijin” care trebuie facut tot de catre stat, evident, „pentru a putea ramine i context european.”
Sindicalistii vor fi i toate
Nu e sigur daca atributia sindicatelor este decizia privitoare la rentabilitatea unor colosi industriali, daca deciziile referitoare la restructurari economice, ori la accesul de capital strain este de competenta sindicatelor. „Tot ce se itimpla membrilor nostri de sindicat si nu numai, este exclusiv decizie politica.” Vicepresedintele BNS sustine ca, i federatia D-sale, nimeni nu este impotriva privatizarii si a patrunderii capitalului strain i economia romineasca. A dat drept exemplu actiunile hotarite ale BNS din 1998, pentru privatizarea L