După o noapte lungă de negocieri, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns la un acord, vineri, 11 decembrie, pentru reducerea cu „cel puţin 55%” a emisiilor lor de gaze cu efect de seră pâna în 2030 faţă de nivelul din 1990, faţă de un obiectiv precedent de 40%.

Decizia vizează neutralitatea de carbon în 2050. Ea vine în ajunul împlinirii a cinci ani de la acordul de la Paris.

Ursula von der Leyen s-a felicitat pe Twitter

Şefii de stat şi de guvern au adoptat „o propunere ambiţioasă pentru un nou obiectiv climatic”, s-a felicitat pe Twitter preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Acordul a fost blocat ore îndelungate de Polonia, care are grijă să obţină garanţii privind ajutoarele financiare pe care le va obţine în schimbul ecologizării economiei sale.

„Zece ani înseamnă mâine. Aşa că, să punem totul în practică pentru a reuşi, acum, cu toţii împreună. Deoarece nu există un plan B”, a reacţionat preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Modalităţile şi repartiţia eforturilor au fost în centrul negocierilor: Polonia, foarte dependentă de cărbune, se teme de grelele consecinţe economice ale acestei transformări ecologice şi cerea garanţii privind ajutoarele financiare pe care le-ar obţine.

„Nu există plan B” pentru climă

Varşovia voia să-şi asigure o parte din noile resurse provenite din viitoarea reformă a pieţei carbonului, ceea ce celelalte state refuzau, necunoscând valoarea acestor potenţiale resurse, potrivit unor surse diplomatice.

Faţă de Statele Unite şi China, „UE nu poate eşua pe climă după ce a fost lider vreme de 12 ani”, sublinia un diplomat pentru a justifica aceste îndelungi ore de negociere. Polonia făcuse deja front comun cu Ungaria pentru a bloca planul de relansare şi bugetul european.

Liderii europeni reuşiseră joi să ajungă la un acord care permite Europei să împrumute solidar pentru a-şi relansa economia, fără a sacrifica noul mecanism care condiţionează acordarea fondurilor sale de respectarea statului de drept (justiţie independentă, politică anticorupţie…).

Ostile acestui dispozitiv şi acuzate regulat că subminează valorile democratice, Ungaria şi Polonia blocau bugetul european pentru perioada 2021-2027 (1.074 miliarde) şi planul de relansare (750 de miliarde de euro), adoptate în iulie.

Pentru a le învinge reticenţele, preşedinţia germană a UE a propus ca mecanismul să fie însoţit de o declaraţie „explicativă”, precizând posibilitatea de a sesiza Curtea de Justiţie europeană să examineze legalitatea sa înainte de a intra în vigoare, cu riscul de a o întârzia.

Un asemenea proces durează în medie între 18 şi 19 luni, potrivit curţii… adică până la viitoarele alegeri în Ungaria.

Dar odată validat, acest mecanism se va aplica retroactiv începând din ianuarie 2021. Declaraţia a fost aprobată joi de cei 27.

Sancţiuni individuale

„Putem spune, cu toată modestia, că am salvat Uniunea”, s-a lăudat prim-ministrul ungar, Viktor Orban, într-o conferinţă comună cu omologul lui polonez, Mateusz Morawiecki.

„Mecanismul va fi limitat la criterii precise”, care exclud chestiunile de societate (dreptul la avort, drepturile persoanelor LGBT) şi de politici migratorii, este „o victorie”, a spus dl Morawiecki.

Ipoteza unui plan de relansare în 25 de state, care i-ar fi privat pe cei doi recalcitranţi de importante fonduri europene, a fost amintită. „Este un semnal puternic, care triumfă asupra egoismului: statul de drept se va aplica peste tot”, s-a felicitat ministrul de finanţe german, Olaf Scholz.

Declaraţia de joi nu are „niciun efect legal” asupra mecanismului, „este un simplu document care permite Poloniei şi Ungariei să salveze aparenţele”, a apreciat eurodeputatul Petri Sarvamaa (Partidul Popular European, dreapta) raportor al textului, conform Le Monde.

Primele plăţi din fondul de relansare ar putea interveni pană la sfârşitul primului trimestru din 2021, potrivit Palatului Elysée.

Europenii îşi depăşiseră, pe de altă parte, seara târziu, divizările privind sancţionarea Turciei din cauza lucrărilor ei de explorare a gazelor în zone maritime disputate cu Grecia şi Cipru. Ameninţarea cu represalii a fost agitată în octombrie, dar mai multe state blochează adoptarea de sancţiuni.

„Germania se teme de fluxurile migratorii, Italia are legături energetice cu Turcia, ţările din Est văd Ankara ca pe un aliat din NATO, important faţă de Rusia”, explica un diplomat european.

Decizia se referă la sancţiuni individuale – va fi stabilită o listă de nume – şi se vor putea decide măsuri suplimentare în martie, într-un nou punct de etapă, dacă Turcia îşi continuă acţiunile.