Vorbim deci, despre sustenabilitate, cuvânt magic care se află pe buzele tuturor, dar nu suntem convinși că putem vorbi despre un progres robust în acest domeniu. Dacă suntem sau nu pe drumul cel bun, ne spune Lidia Feher, președinte executiv ASSR.

Sustenabilitatea, un odgon împletit din zeci de fire

Capital: – Pe 17 martie, ați organizat un eveniment dedicat sustenabilității, că tot fusese Ziua Internațională a Drepturilor Consumatorilor (15 martie). Se vorbește mult despre sustenabilitate, de făcut – mai subțire. Deci, care este realitatea: se merge sau nu serios pe drumul sustenabilității?

Lidia Feher: – Sustenabilitatea sau durabilitatea este un obiectiv social al întregii omeniri și se referă la exigența de a trăi azi în așa fel încât generațiile care vin după noi să aibă o viață frumoasă pe Pământul pe care îl lăsăm noi moștenire. Aici sunt implicate chestiuni de mediu, de schimbări climatice, dar, așa cum foarte interesant și clar a punctat chiar Stelian Matei, consilier superior în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă al Guvernului, în dezbaterea Tribunei Consumatorilor din 17 martie, durabilitatea implică și chestiuni sociale și economice.

În anul 2005, s-au descris la nivelul ONU obiectivele de dezvoltare durabilă pentru toate statele și de atunci se iau măsuri peste tot în lume. Agenda oficială pentru dezvoltare durabilă a fost adoptată la nivelul ONU la 25 septembrie 2015 și cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabilă și 169 de obiective asociate acestora. Cele șaptesprezece obiective includ:

(1) Fără sărăcie,

(2) Foame zero,

(3) Sănătate și bunăstare,

(4) Educație de calitate,

(5) Egalitate de gen,

(6) Apă curată și canalizare,

(7) Energie accesibilă și curată,

(8) Muncă decentă și creștere economică,

(9) industrie, inovare și infrastructură,

(10) reducerea inegalității,

(11) orașe și comunități durabile,

(12) consum și producție responsabilă,

(13) acțiune climatică,

(14) Viață subacvatică,

(15) Viața pe uscat,

(16)Pace, justiție și instituții puternice,

(17) Parteneriate public-privat pentru obiective comune.

Sunt necesare evaluări periodice

Uniunea Europeană și statele sale membre sunt angajate în implementarea prevederilor acestui acord-cadru global istoric și joacă un rol activ în maximizarea progresului către ODD. Deoarece din cauza disponibilității limitate a datelor pentru un număr de indicatori nu este posibilă o evaluare pe termen lung, progresul la nivel de obiectiv este evaluat pentru cea mai recentă perioadă de cinci ani („pe termen scurt”) pe baza indicatorilor ODD din UE.

Astfel că, prezent în dezbaterea noastră din 17 martie, Stelian Matei a putut să prezinte pe scurt cum stă România în implementarea fiecăruia dintre aceste obiective.

Deci, răspunsul scurt la întrebarea dumneavoastră este: se fac eforturi constante pentru sustenabilitate, în conformitate cu prevederile europene. Fiecare stat are obligația de a asigura îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate, prin eforturi proprii. Unul dintre cele mai recente exemple este faptul că de la 1 ianuarie 2025 în România colectarea selectivă a deșeurilor textile este obligatorie, pentru a evita poluarea mediului. Primăriile au obligația de a amplasa containere specializate, de unde deșeurile vor fi preluate și sortate.

În multe locuri mai rămâne încă de rezolvat problema preluării și sortării acestor deșeuri, precum și a stațiilor de reciclare a fibrelor. În unele cazuri trebuie găsite soluții logistice și tehnologice. Așa cum au reiterat invitații noștri, atât Sebastian Hotcă, vicepreședintele ANPC cât și Stelian Matei, reciclarea ambalajelor prin Returo a început și ea cu ceva dificultăți, dar acum este unul dintre modelele de succes în sustenabilitate la nivel european.

Vârf de lance: ”femeie de 30 de ani, mamă, cu studii superioare și preocupări etice”

C:  Ce sunt stilurile de viață durabile? Veniți cu câteva exemple…

L.F: Înțelegem prin stil de viață durabil cel care ține seama de valoarea sustenabilității. Sunt durabile acele stiluri de viață care țin seama de mediu și de viitor. De exemplu, o familie care evită risipa alimentară, reciclează ambalajele și citește cu atenție etichetele produselor pentru a se asigura că sunt obținute în condiții curate, fără poluare și fără exploatare, duce un stil de viață sustenabil. La fel, o familie care a instalat pe acoperișul casei panouri solare și folosește energia astfel obținută pentru a alimenta instalația de irigare a serei proprii. Și exemplele pot continua.

Pentru generația Z, sustenabilitatea este criteriu de cumpărare

C: Există, în România un trend al sustenabilității? Dă el rezultate?

L.F: La nivel mondial, sustenabilitatea devine din ce în ce mai trendy. Atât de trendy încât și o promovează. Cu cât devine mai trendy și mai convingătoare, cu atât va da rezultate mai stabile, mai durabile, de mai mare anvergură.

Trendul, desigur, a ajuns și în România. Studii recente au demonstrat că deja există la noi un profil al unui consumator etic. Ca portret robot, este o femeie de cca 30 de ani, mamă, cu studii superioare și preocupări etice și ecologice. Vine însă din urmă și generația Z, pentru care sustenabilitatea este criteriu de cumpărare, câteodată chiar în detrimentul prețului avantajos.

Invitată la masa rotundă din 17 martie, cu tema Cât de sustenabilă este sustenabilitatea, Dana Dobrescu, Manager comunicare România la Mondelez International, a apreciat că, în condițiile în care generația Z de tineri cumpărători este perfect pregătită și decisă să achiziționeze produse care-și declară sustenabilitatea, chiar dacă prețurile lor nu sunt neapărat avantajoase, pentru companiiile mari din România în acest moment este deja rentabil  să investească  în sustenabilitate și în comunicarea corectă a sustenabilității. Lucrurile pot sta însă diferit pentru companiile mici.

”Sustenabilitatea ca trend este în plină ascensiune”

C: Există sustenabilitate în fashion, să zicem? Cum se manifestă? Cum ne convinge?

L.F: Sustenabilitate în vestimentație există de când lumea. Cu toții trebuie să fi avut o bunică sau o profesoară care ne-a spus cândva: Sunt prea săracă pentru a mă îmbrăca prost și ieftin! Iată un rezumat perfect a ceea ce înseamnă durabilitate: nu consumăm resurse (ale noastre financiare și ale pământului) pentru lucruri pe care le aruncăm imediat, ci investim resursele în lucruri de calitate și formă atât de bună încât le vom putea folosi timp de câteva zeci de ani.

Dacă ne referim la fashionul ultimilor zeci de ani, aici sustenabilitatea ca trend este în plină ascensiune. Se reciclează fibre și se croiesc din nou, se recombină și se redecorează diverse piese, se promovează materialele naturale și durabile.

La masa noastră rotundă din 17 martie am avut-o invitată pe Sabina Georgescu, designer vestimentar care de mai mulți ani practică sustenabilitatea în fashion și care a vorbit despre raportul între fast fashion și slow fashion. Fast fashion este moda consumabilă, cu articole vestimentare ieftine, despre care știm că vor fi aruncate rapid și vor deveni deșeuri, după ce pentru producerea lor au fost risipite resurse importante ale planetei.

Dimpotrivă, slow fashion este moda sustenabilă care promovează articole durabile, produse cu grijă din materiale de calitate, croite și alese astfel încât să fie purtate mult timp, în diferite moduri. Slow fashion consumă o cantitate mică de resurse, iar piesele sunt reutilizabile și/sau reciclabile.

A fi sustenabil este un avantaj

C: Noi, românii, ne permitem să fim sustenabili?

L.F: Nu numai că ne permitem, ci este în avantajul nostru direct. Trebuie să fim consumatori informați, respectiv să căutăm să aflăm mai multe despre produsele și serviciile care ni se oferă și să facem investiții în produse și servicii durabile.

C: Ce observați la Guvern, se fac eforturi pe calea sustenabilității? Ce le lipsește?

L.F: Sustenabilitatea nu este numai responsabilitatea Guvernului. Desigur există un Departament al Dezvoltării Durabile care urmărește realizarea obiectivelor de sustenabilitate, dar cea mai mare parte a măsurilor de sustenabilitate se pot regla prin consum, cerere și ofertă. Ele țin de consumatori, de producători, de magazine, de comunicatori.

De aceea la dezbaterea noastră din 17 martie am avut invitați din toate aceste domenii. Ne-au fost parteneri și susținători și ANPC și Romalimenta și Asociația Română a Magazinelor Online. Domnul Sebastian Hotcă, vicepreședintele ANPC a reiterat sprijinul acestei organizații guvernamentale pentru toți consumatorii din România. Directorul executiv al ARMO, Cristian Pelivan, a vorbit despre eforturile magazinelor online de a asigura transparența în raport cu sustenabilitatea, eforturi sprijinite de ANPC. Dana Dobrescu, în calitate de comunicator de brand, a vorbit despre importanța comunicării adecvate a eforturilor pe care producătorii le fac pentru a se alinia criteriilor de sustenabilitate.

Upcycling-ul este deja la modă

C: Ce este upcycling și cu ne poate ajuta acest concept?

L.F: Upcycling este un termen nou pentru un proces care există încă de când lumea. Upcycling înseamnă a transforma un produs care este pe punctul de a deveni un deșeu într-un produs valoros și durabil. Cu alte cuvinte, a da o nouă viața hainelor, în loc să le aruncăm pur și simplu. Upcycling există de când o femeie de la țară a decis că poate face o cămașă nouă din vreo trei cămăși vechi și rupte, dar care mai păstrau fiecare ceva bun: una poalele bune, una mânecile bune și una gulerul bun. Sau de când a descoperit că din fâșii destrămate de cămăși poate țese un covoraș.

În fashion, upcycling este acum un trend, iar cea mai provocare a lui este să dea naștere unor articole perfect purtabile. Am dedicat acestui tip de soluții practice cea de-a doua zi a manifestărilor noastre de anul acesta 18 martie), în cadrul ediției a patra e evenimentului Fii un consumator informat! E important! Respectiv am găzduit, în premieră, un workshop de upcycling și sustainable fashion.

Ghid ne-a fost Alexandra Sandu, sustainable fashion designer. Am explorat împreună tehnici și soluții concrete și accesibile pentru a da o nouă viață hainelor noastre (și textilelor din casă în general). Cu ce ne poate ajuta acest concept vă pot spune rezumând reacțiile participantelor. Ele deabia acum abia așteaptă să creeze noutăți senzaționale din vechiturile pe care se pregăteau să le arunce!