”Certificarea este un simplu act birocratic. În schimb, campaniile de informare şi de clasificare a blocurilor în mod transparent (similare cu celebra bulină roşie pentru riscul seismic) pot da rezultate mai bune şi pot accelera procesul de termoizolare şi îmbunătăţire a condiţiilor de locuit.
Însă, impunerea de cheltuieli nejustificate la nivelul proprietarului, individual, nu duce decât la o atitudine de respingere din partea cetăţenilor, care nu face decât să diminueze impactul bunelor intenţii prevăzute în legislaţia respectivă”, a apreciat preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuţă, în numele celor peste 15.000 de asociaţii membre, într-un comunicat de presă.
Potrivit organizaţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) lucrează la elaborarea unui proiect care va modifica legea privind performanţa energetică a clădirilor, urmând să fie introduse sancţiuni pentru cei care nu au obţinut de la un auditor energetic acreditat documentul numit certificatul de performanţă energetică al clădirii.
”Certificatul energetic arată consumul total de energie pe care îl are un apartament, cumpărătorul putând să îşi facă o idee despre cât ar putea plăti la întreţinere. Aplicarea Legii nr. 372/2005 şi certificarea energetică a apartamentelor din blocurile de locuinţe în vederea vânzării-cumpărării/închirierii locuinţelor se poate face numai după obţinerea acceptului tuturor părţilor interesate”, se mai menţionează în comunicat.
În acest sens, Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat solicită realizarea unui program de informare a proprietarilor cu privire la acest aspect, organizarea unor întâlniri bilunare cu reprezentanţii asociaţiilor, stabilirea unui calendar de aplicare a legislaţiei agreat de toate părţile implicate, dar şi discutarea problemelor apărute în derularea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
”Am aflat de Hotărârea Uniunii Notarilor Publici din România nr. 335/17.12.2010, care interpretează aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, fără a forţa pe cei ce vor să încheie un contract de vânzare-cumpărare să dobândească un certificat energetic, atât timp cât aceştia consimt în faţa notarului public să dobândească proprietatea sau folosinţa imobilului respectiv, pe riscul lor, asumându-şi orice răspundere cu privire la efectele produse prin nedeţinerea informaţiilor cuprinse în conţinutul certificatului de performanţă energetică a clădirii”, se mai arată în document.