În cadrul discuțiilor de marți, de la Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că profesorii din România merită mai mult respect.

Reprezentanta Guvernului a spus că este nevoie de mai multă recunoaştere şi, de aceea, susține introducerea ca bază a grilei de salarizare salariul mediu pe economie, menţionând că este mai puţin important dacă această prevedere este inclusă în legea specială a educaţiei sau altă lege organică.

„Cred şi susţin că profesorii din România merită mai mult respect şi mai multă recunoaştere, de aceea am susţinut introducerea ca bază a grilei de salarizare salariul mediu pe economie şi nu cred că este un om în această sală care să nu fie de acord cu această propunere.

Cred că este mai puţin important unde se află această prevedere, sigur că, pentru siguranţă şi eu mi-aş dori să fie în legea specială a educaţiei. Dar dacă din motive de tehnică legislativă este complicat, aş prefera să vedem în realitate că se întâmplă şi mai puţin în ce lege organică este introdusă această prevedere.

Voi continua să susţin acest deziderat, împreună cu dumneavoastră, şi cred că există extrem de multe argumente ca grila de salarizare în educaţie să capete cu totul alt loc în grila generală de salarizare a sistemelor publice”, a afirmat Deca, la Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

„Penurie” de profesori în învățământul preuniversitar

Ea a spus că a preluat sugestia federaţiilor sindicale şi în cuprinsul legii a fost înlocuită sintagma „personalul nedidactic” cu „personalul administrativ”, însă „problema nu-i acolo”.

„Problema este dacă ei sunt incluşi în grila generală din legea salarizării unice alături de alte categorii similare din alte sectoare sau dacă această categorie de personal administrativ capătă o specificitate în sistem şi atunci sunt asociaţi cu grila specială pentru educaţie. Cred că locul pentru această discuţie este discuţia la legea salarizării, împreună cu Ministerul Muncii”, a explicat ministrul.

Ligia Deca a mai spus că în noile legi ale educaţiei au fost integrate o serie de amendamente din partea sindicatelor privind funcţionarea sistemului de învăţământ preunivesitar, funcţiile şi condiţiile de ocupare, drepturile şi obligaţiile personalului didactic.

„S-a ridicat nevoia de facilitare a tranziţiei personalului din învăţământul de predare din învăţământul universitar în învăţământul preuniversitar. Sigur că începem să avem o penurie de profesori în preuniversitar, mai ales în zona ştiinţelor.

Consider că ar fi absolut minunat ca profesorii din universitar să-şi dorească să vină să umple aceste goluri pentru că ele încep să se vadă nu numai în mediul rural, ci şi urban, dar cred că pedagogia pentru anumite intervale de vârstă şcolară arată diferit.

Aşa cum în lege avem pregătire diferită la nivel de licenţă pentru preşcolari şi primar, pentru că specificităţile vârstei impun o anumită pregătire, aşa cred că şi personalul universitar, care până atunci a predat unor tineri cu autonomie mare în învăţare, ar trebui să parcurgă, înainte de a intra în învăţământul preuniversitar, nişte module de formare ţintite pe vârsta elevilor cărora le vor preda”, a adăugat Deca.

Sancțiuni în funcție de gravitatea abaterii

Ministrul Educaţiei s-a referit la problema diminuării finanţării pentru universităţi, menţionând că articolul a fost modificat.

„Nu mai este vorba despre greşeli ale rectorului, ale ordonatorului de credit, este vorba despre încălcări ale legislaţiei realizate de către universitate, prin structurile ei decizionale. De exemplu, Senatul, în momentul în care avem astfel de probleme, se poate propune diminuarea finanţării.

Dacă numărul de studenţi este raportat intenţionat eronat, având în vedere că finanţarea se acordă per student, este normal ca Ministerul Educaţiei să ajusteze finanţarea în funcţie de numărul real de studenţi. La asta ne-am referit atunci când am introdus acest articol, care este doar unul dintre o listă întreagă de sancţiuni în funcţie de gravitatea abaterii”, a explicat Deca.

Ea a mai spus că, în privinţa solicitărilor studenţilor, a preluat ideea ca soldul universităţilor să poată fi utilizat în ceea ce priveşte bursele şi transportul studenţilor în anii următori.

„De asemenea, gratuitatea la transport a fost introdusă, accesul la internet wireless, utilizarea resurselor electronice în procesul de evaluare iarăşi au fost introduse, implicarea reprezentanţilor studenţilor în administrarea locurilor din căminele pentru studenţi, procentul de 25% reprezentare în Comisia de etică universitară şi aşa mai departe. Este o listă lungă de amendamente introduse”, a completat Deca.