Despre importanţa viziunii şi inovaţiei în dinamicul sector telecom, despre pariurile asumate şi pierdute, despre etică şi riscul ignorării ei, ne vorbeşte Liliana Solomon, CEO Vodafone România, într-un interviu acordat revistei Capital.
Capital: Mai nou, vă promovaţi drept „cea mai tare reţea“. Cum se traduce acest mesaj?
Liliana Solomon: Cuvântul «tare» ne-a plăcut foarte mult, pentru că are mai multe valenţe. Înseamnă inovaţie şi, din punctul meu de vedere, este o confirmare şi o continuare a modului în care a fost perceput la vremea sa brandul Connex. Suntem însă foarte mândri şi de faptul că avem cea mai bună reţea din România. Sigur, aici nu există un organism independent care să măsoare, ca în ţările vest-europene, de exemplu, parametrii de calitate ai reţelelor. Dar, prin măsurătorile pe care le facem noi, prin feedbackul din partea clienţilor – care este foarte important – ştim că serviciile noastre sunt percepute ca având o calitate ridicată, mai ales în segmentul de business, care reprezintă cei mai pretenţioşi clienţi. Distanţa suficient de mare la care ne aflăm faţă de ceilalţi competitori pe acest segment este o mărturie a faptului că suntem foarte buni.
Capital: Ce înseamnă reţea foarte bună?
Liliana Solomon: Există cele două elemente: voce şi date. În cazul transmisiei de voce, calitatea reţelei este importantă, dar poate nu la fel de relevantă ca în cazul transmisiei de date. Ştim, din cercetările de piaţă, că suntem lideri pe partea de Vodafone Mobile Connect (carduri de date şi modemuri 3G – n.r.) şi avem un avans semnificativ faţă de al doilea competitor din piaţă. Suntem singura reţea în întregime bazată pe Internet Protocol din România. Am avut viziunea direcţiei în care se merge şi am aplicat-o. În momentul în care beneficiezi de o asemenea infrastructură, poţi garanta un anumit nivel de calitate al serviciului.
Capital: Oferă o astfel de tehnologie o optimizare a costurilor, veniturilor şi a marjelor de profit?
Liliana Solomon: Costurile de livrare ale acestor servicii sunt mai mici. Motivul principal a fost calitatea, dar la nişte costuri de operare mai scăzute pentru noi, pentru că într-o piaţă foarte competitivă, unde preţurile continuă să fie un element important în decizia clientului, noi nu putem rezista dacă nu avem costuri operaţionale care să ne permită să avem o marjă rezonabilă, din care să facem şi investiţii.
Capital: Şi cum simte clientul că are în spate o reţea performantă? Pentru el nu e importantă tehnologia, ci ca un serviciu să evolueze în parametrii la care se aşteaptă…
Liliana Solomon: Pe client îl interesează să aibă o anumită calitate la preţul corect. Pentru noi înseamnă că putem garanta ambele componente, continuând să facem bani. Toată lumea ne întreabă cum reuşim să avem o asemenea marjă de profit. Simplu: prin deciziile pe care le luăm şi prin modul în care le punem în practică atunci când alegem tehnologiile. Asta e provocarea industriei telecom şi, pentru că este atât de dinamică, trebuie să luăm rapid decizia de a investi într-o anumită tehnologie, astfel încât să rămânem competitivi în trei sau cinci ani.
Tehnologia este riscantă, dar dacă nu rişti, nu câştigi
Capital: Totuşi, există o tendinţă a operatorilor telecom, chiar şi în România, de a opera în comun infrastructura. Cum se mai face atunci diferenţierea?
Liliana Solomon: Noi împărţim infrastructura pasivă, adică stâlpii, şi nu inima reţelei, care poate fi asemănată cu motorul unei maşini, în timp ce partea de acces radio, cu stâlpii aferenţi, este ca vopseaua, cauciucurile, finisajele, care constituie costuri importante, dar nu sunt fundamentale în mecanica maşinii.
Capital: Nu există un risc în a implementa întotdeauna cele mai noi soluţii din domeniul telecom? Şi dacă da, cum poate fi preîntâmpinat?
Liliana Solomon: Există un risc, fără îndoială. Dar se fac teste de laborator şi în teren. Cu toate acesta, au existat tehnologii care au fost abandonate, ca de exemplu WAP. Uneori, poţi spune că ai investit nişte milioane, dar, din păcate, n-a fost ceea ce trebuia. Foarte interesant cazul tehnologiei i-mode, cu care au venit competitorii noştri. Le-am spus că pe pieţele vest-europene există de cinci ani şi n-a „zburat“, aşa că nu va „zbura“ nici în România. Şi a murit, deşi s-au investit nişte bani. Întotdeauna există riscuri, dar în telecom diferenţierea se face prin inovaţie şi prin calitate, chiar şi în condiţiile în care preţurile sunt foarte competitive.
Capital: Cineva spunea odată că telecomul e cea mai incestuoasă industrie, azi eşti competitor, mâine poţi fi partener şi invers. Cum se împacă etica şi competiţia „la sânge“ de pe piaţa telecom?
Liliana Solomon: Cred că partea de etică şi partea de competitivitate nu se exclud, ci chiar pot coexista foarte bine. Dacă ar fi să fac o paralelă cu lumea sportului, fiecare merge şi luptă, dar e şi partea de fairness. Pentru mine, o victorie ajutată n-are nicio valoare. Cum e la ciclism, de exemplu: este păcat că Tour de France, care a fost unul dintre evenimentele recunoscute la nivel mondial, a ajuns să-şi piardă prestigiul pentru că oamenii au recurs la doping şi la anumite practici neetice, tocmai pentru a câştiga şi a deveni cei mai buni. Fie că este vorba de business, fie că este vorba de sport, se trece la alt nivel când ajungi să faci compromisuri ca să fii cel mai bun, şi aşa ceva este de neacceptat. Vodafone a fost văzută, este şi va fi o companie etică, iar spiritul companiei poate fi rezumat astfel: „un handshake, va rămâne întotdeauna un handshake“. Dacă se întâmplă cumva să se schimbe ceva în relaţia respectivă, trebuie să fii deschis, să le spui partenerilor. Trebuie să fii transparent.
Capital: Ce rol ocupă inovaţia în activitatea Vodafone România? Ca parte a unui grup global, filiala locală poate prelua soluţii şi politici de best practices, însă care este aportul de inovaţie locală?
Liliana Solomon: Eu cred ca percepţia în piaţă este că Vodafone e liderul pe partea de inovaţie în România. O asemenea percepţie se bazează pe nişte fundamente care există în ADN-ul companiei. Când s-a făcut achiziţia Connex de către Vodafone, au existat foarte multe puncte comune care ţin de spirit şi de cultură. Pentru că poţi să cumperi o companie, dar integrarea ei poate dura mult mai mult în situaţia în care culturile sunt foarte diferite. Eu, fiind persoana căreia i-a fost încredinţată această integrare, pot spune că procesul a funcţionat foarte bine tocmai pentru că existau deja multe elemente comune. Viziunea comună este să încerci mereu să vezi ce aduce tehnologia, ce noi posibilităţi apar la orizont şi să le adopţi astfel încât să le poţi translata în ceva care aduce beneficii consumatorilor.
«Fie că este vorba de business, fie de sport, se trece la alt nivel când ajungi să faci compromisuri ca să fii cel mai bun.»
«Întotdeauna există riscuri, dar în telecom diferenţierea se face prin inovaţie şi prin calitate.»
«Uneori, poţi să spui că ai investit nişte milioane, dar, din păcate, n-a fost ceea ce trebuia.»
Background de lider
Global Vodafone a fost recunoscută recent de unele dintre cele mai prestigioase publicaţii şi institute internaţionale pentru performanţa businessului, inovaţie şi etică. Topul Forbes Global 2000 pentru anul 2009 o plasează printre cele mai valoroase companii din lume, în timp ce revista Business Week poziţionează operatorul pe locul 25 în topul celor mai inovative companii la nivel mondial, în urma unei analizei realizate împreună cu Boston Consulting Group. În acelaşi timp, studiul institutului american Ethisphere include Vodafone în topul celor mai etice 99 de companii la nivel global.
Local Ca parte a Vodafone Group, Vodafone România a promovat o lungă listă de premiere pe piaţa locală. De la investiţiile în dezvoltarea reţelei naţionale HSDPA 7,2 Mbps în peste 500 de localităţi la crearea unei reţele bazate în totalitate pe Internet Protocol, cel mai modern standard din industrie.
