După această hotărâre a deputaţilor, limba rusă poate fi utilizată fără probleme, în special, în instanţele de judecată, în educaţie, în instituţiile locale şi regionale ale statului. În acelaşi timp, autorităţile locale trebuie să asigure traducerea tuturor formularelor şi documentelor în limba rusă. Decizia deputaţilor face parte din "măsurile de implementare a prevederilor noii legi referitoare la principiile politicii lingvistice, care sporeşte drepturile limbilor vorbite de minorităţile din Ucraina". Legea respectivă, care permite utilizarea oficială a limbilor regionale în activitatea administraţiei publice locale, în cazul în care 10% din totalul populaţiei dintr-un teritoriu este vorbitoare a unei limbi minoritare, a intrat în vigoare vinerea trecută. Aceasta prevede că, în contextul normelor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, măsurile pentru utilizarea acestora în Ucraina vizează 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca modernă, poloneza, romani, româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac. Conform noii legi, limba regională sau minoritară este folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor locale de stat, a administraţiilor locale şi se aplică în instituţiile de învăţământ şi în alte sfere ale vieţii sociale.

De asemenea, actele organelor supreme ale puterii de stat vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat, în limba rusă şi în alte limbi regionale sau minoritare. Orice informaţie despre posesorul unui act de identitate sau alt document care îl înlocuieşte este emis în limba ucraineană şi în una dintre limbile regionale sau minoritare. Proiectul de lege a fost adoptat de către Rada Supremă pe data de 3 iulie 2012 şi a fost semnat de preşedintele Viktor Ianukovici pe 8 august. În aceeaşi zi, partidele de opoziţie au declanşat mai multe proteste în Ucraina. Preşedintele Parlamentului, Volodimir Litvin, a refuzat iniţial să semneze legea, însă, în cele din urmă, a semnat documentul şi l-a trimis pentru promulgare şefului statului. Opoziţia susţine că această lege este una anti-ucraineană şi că prin acest demers se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat, pe lângă ucraineană.

Sursa: RADOR