Chiar dacă în România lucrurile nu merg atât de bine precum ar trebui, țara continuă să surprindă, plăcut, prin alte moduri. O limbă secretă încă se mai vorbește într-o localitate din România, iar cei care nu sunt de-ai locului nu o pot înțelege nicicum.
Limba secretă pe care niciun român nu o înțelege. Este unică în România
Satul Mărgău este o așezare cunoscută din cele mai vechi timpuri, iar aici a fost inventată o limbă pe care puțini o cunosc în vremurile noastre. Este vorba, mai precis, despre o limbă inventată de geamgii, limbă folosită în special atunci când aceștia porneau prin țară pentru a-și practica meseria.
Limba respectivă a devenit un dialect, iar puțini sunt cei care știu despre existența ei și cum a apărut.
De unde a pornit totul?
Darius Golban, un tânăr inginer născut în satul Mărgău, a vorbit despre această limbă secretă, precizând că ea a apărut din nevoia geamgiilor de a ține secret anumite discuții, scrie gândul.ro.
”Când tocmeau cu clienții câte o lucrare, geamgiii se înțelegeau între ei ce prețuri să ceară, cât să mai lase din tarif și cum să se apuce de lucru. Toate acestea erau cuvinte rostite altfel, spre a nu înțelege posibilii clienți cum se înțeleg între ei.
Este un dialect cu niște artificii între literele cuvintelor, numai de mărgăuani știute. Încă de mici, copiii din sat învață aceste «artificii». De-a lungul timpului oamenii din satele vecine au încercat să o înțeleagă și să o vorbească, dar nu au reușit”, spune Darius Golban, potrivit sursei anterior citate.
Lingviștii au fost curioși
Din dorința de a aflat cât mai multe despre această limbă, lingviștii clujeni au făcut mai multe cercetări și au ajuns la concluzia că limba ”gumuțească” este unicat în România.
De asemenea, lingviștii au venit și cu o denumire științifică pentru ea – argou profesional rural, ”singurul de acest gen din România”.
În general, descoperirea de noi limbi este o experiență fără precedent pentru lingviști, motiv pentru care Romulus Tudoran s-a dedicat studierii acestei limbi unice, venind cu informații suplimentare.
”«Moţască» înseamnă moț, adică locuitor ai Apusenilor şi ,«go» provine, probabil, de la denumirea dealului Golumbăţ, de unde s-a strămutat o parte din sat la 1340”, a menționat lingvistul.
Exemple de cuvinte
Sticlă = tălăuz
Individ = munuc
Ţuică = găină
Hoţ de lucruri = găinar
A mânca = Gădină
Gură = Gădinătoare
Preot = codău
Bani = piţule, goloji
Om, bărbat = milău
Femeie = milăiţă
Ţigară = sfârlă
Băutură = hurtez
Prezenţa unei persoane = asface
A dosi = diamante
A dosi = asuci
Porc = gomon
Cal = ţolan
Căruţă = toigă
Poliţist = tistulaș