Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a publicat joi recomandările sale pentru România în ce priveşte aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum şi un raport la nivel de experţi care evaluează nivelul de conformitate al României cu angajamentele asumate în materie, se arată într-un comunicat transmis de organizaţia de la Strasbourg.
Potrivit comunicatului, Comitetul de Miniştri consideră că autorităţile române ar trebui, cu prioritate, să reconsidere pragurile pentru folosirea oficială a limbilor minorităţilor în administraţie. În prezent, limbile minorităţilor pot fi folosite în relaţiile cu administraţia doar acolo unde populaţia aparţinând minorităţii ce trăieşte într-o anumită unitate administrativă reprezintă mai mult de 20% din totalul populaţiei. Acest prag este de o treime în ce priveşte numărul de consilieri locali pentru ca folosirea limbilor minorităţilor să fie permisă în adunările locale.
De asemenea, Comitetul recomandă autorităţilor române, tot cu prioritate, să asigure pregătirea unui număr suficient de profesori pentru a pune în aplicare angajamentele în materie de educaţie în limbile bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, romani, rusă, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană, să elaboreze modele educaţionale comprehensive pentru predarea în şi a limbilor tătară şi turcă, în cooperare cu reprezentanţi ai vorbitorilor acestora, dar şi să continue să dezvolte o ofertă cuprinzătoare de predare în şi a limbii romani, ţinând cont de necesităţile şi dorinţele vorbitorilor acesteia.
În raportul lor, experţii în limbi minoritare arată că autorităţile române au înaintat cel de-al doilea lor raport periodic după mai mult de cinci ani de la primul raport al comitetului, publicat în 2012. Experţii regretă că întârzierea şi lipsa unor informaţii actualizate au împiedicat evaluarea situaţiei la zi a limbilor minorităţilor în România.
Raportul experţilor subliniază că legile specifice şi Constituţia României oferă un cadru general pentru protejarea împotriva discriminării a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Potrivit raportului, România are o lungă tradiţie în promovarea limbilor minorităţilor, drept exemple de bune practici fiind citate predarea în câteva limbi ale minorităţilor, oferta largă de posturi private de radio şi televiziune în maghiară, oportunităţile educaţionale pentru vorbitorii de limbă romani la nivel secundar şi universitar, precum şi implicarea minorităţilor naţionale în procesul decizional politic.
Raportul recunoaşte totodată că, în general, sistemul de învăţământ din România garantează un grad înalt de sprijin pentru multe limbi minoritare. România a adoptat în 2011 o lege a educaţiei care stabileşte un număr minim de elevi pentru învăţământul în limbile minoritare la diferite niveluri. Cu toate acestea, Comitetul de Experţi regretă faptul că nu a primit nicio informaţie cu privire la aplicarea practică a acestei legi, astfel încât să îi poată evalua implementarea.
În fine, raportul salută faptul că pentru cele mai multe dintre limbile minoritare este disponibilă o ofertă cuprinzătoare de activităţi culturale, chemând însă la o serie de îmbunătăţiri în ce priveşte folosirea limbilor minoritare în justiţie şi în viaţa economică, mai arată comunicatul Consiliului Europei.
AGERPRES