Teoretic, orice persoana care poseda un certificat de absolvire a unui curs de specialitate si obtine atestatul de rigoare de la Autoritatea Nationala pentru Turism poate lucra ca ghid turistic. Practic insa, candidatul ideal la postul de ghid trebuie sa aiba o cultura generala foarte bogata, sa vorbeasca perfect doua limbi straine si sa se poata descurca in alte doua, sa fie un bun organizator si, nu in ultimul rand, sa aiba nervi de otel si picioare de alergator de cursa lunga. In plus, trebui
Teoretic, orice persoana care poseda un certificat de absolvire a unui curs de specialitate si obtine atestatul de rigoare de la Autoritatea Nationala pentru Turism poate lucra ca ghid turistic. Practic insa, candidatul ideal la postul de ghid trebuie sa aiba o cultura generala foarte bogata, sa vorbeasca perfect doua limbi straine si sa se poata descurca in alte doua, sa fie un bun organizator si, nu in ultimul rand, sa aiba nervi de otel si picioare de alergator de cursa lunga.
In plus, trebuie sa fie amabil, jovial si sa poarte de grija membrilor grupului, sa nu vorbeasca prea putin, dar nici sa nu-i bombardeze pe bietii turisti cu informatii inutile, sa danseze atunci cand atmosfera o cere, dar si sa negocieze spaga cu vamesii. Mai mult, el trebuie sa tina legatura in permanenta cu agentia de turism si, daca vrea sa fie solicitat si alta data, sa nu faca cheltuieli suplimentare. Pe deasupra, este nevoit sa tina piept turistilor nemultumiti si sa rezolve, macar partial, situatia. Pentru turisti, ghidul este reprezentantul agentiei – nu conteaza ca de cele mai multe ori el este doar colaborator – si deci persoana care trebuie sa se ocupe de bunul mers al lucrurilor. Cu alte cuvinte, ghidul este „taticul” grupului. Si pentru asta castiga intre 2 si 6 milioane lei pe luna, in functie de experienta, de cate limbi straine cunoaste (cu cat stie mai multe, cu atat este mai util pentru agentie), de agentia cu care lucreaza si de tara in care se organizeaza excursia. Acest din urma criteriu este important pentru ca ghidul primeste de obicei si diurna, cuantumul acesteia fiind diferit de la o tara la alta. Mai mult, in unele cazuri ghidului i se ofera inca un loc gratuit.
Numarul ghizilor a stagnat
Majoritatea ghizilor colaboreaza cu mai multe agentii, pe principiul „Primul venit, primul servit”, dar aceasta activitate nu este singura lor sursa de venit. Spre deosebire de alte tari, in care breasla ghizilor este foarte bine protejata – de exemplu, in Grecia nici un ghid strain nu are voie sa practice aceasta meserie, fiind amendat de politia turistica si riscand sa nu mai primeasca niciodata viza – in tara noastra nu exista nici macar un sindicat. Iar numarul ghizilor nu pare a fi in crestere, daca luam in considerare faptul ca pentru cursurile de specialitate se gasesc din ce in ce mai putini amatori. Institutiile organizatoare de cursuri, avizate atat de Autoritatea Nationala pentru Turism cat si de Ministerul Educatiei Nationale sunt: Centrul National de Educatie Permanenta in Turism, SC ONT Carpati SA, SC Cardinal SA (Timisoara), Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism. Dintre acestea, numai ONT Carpati si Institutul de cercetare mai organizeaza cursuri anul acesta. Cursul patronat de ONT se tine la Universitatea Populara Dalles din Capitala, costa 850.000 lei, dureaza sase luni si incepe in luna octombrie a fiecarui an. Institutul National de Cercetare si Dezvoltare in Turism organizeaza cursuri de ghizi la distanta, care costa 250 USD si dureaza sase luni. Se poate plati si in trei rate, iar la admitere se dau teste de cultura generala si de limba straina.
„Sunt jurist de profesie, dar din anii 70, cand
eram student, lucrez in timpul liber ca ghid. In ultima vreme am colaborat cu Estia Tour si Ana Turism, insotind romanii care merg in Grecia, dar si strainii – destul de putini, de altfel, fata de anii in care am debutat in meserie – care vin in Romania. Am lucrat foarte mult cu turistii straini care vin in Romania. Dar din cauza degradarii drumurilor, din cauza serviciilor proaste si scumpe, strainii sunt din ce in ce mai putini. Primul lucru pe care trebuie sa-l spui unui strain care vine in Romania, dupa formula clasica „Sunt x si sunt ghidul dvs.”, este sa-i atragi atentia la hoti si sa nu schimbe bani decat la casele de schimb. Majoritatea agentiilor sunt profilate acum pe destinatiile externe. Ultima oara am fost zece zile in Grecia, in insula Creta, unde tarifele sunt apropiate de cele din tara noastra, dar serviciile sunt incomparabile. Ghizii sunt de trei tipuri: specializati (de obicei, pe un sport), locali si nationali. Ghidul trebuie, in primul rand, sa fie profesionist, adica sa aiba
atestat si apoi sa fie bine documentat, chiar si in privinta componentei grupului. Daca stii ce ii intereseaza pe turistii tai, stii ce trebuie sa le oferi, unde sa-i duci. Trebuie sa stii exact care servicii sunt platite, sa stii ce informatii au primit turistii de la agentie.
„Lucrez ca ghid de 15 ani si colaborez mai ales cu Paralela 45,
JInfo Tours si Romania Travel Plus. M-am specializat pe cateva destinatii – Egipt, Spania, Franta, Italia, Anglia. De asemenea, insotesc turistii straini in Romania. Am terminat engleza-spaniola si cunosc foarte bine spaniola, franceza, engleza si italiana. De asemenea, vorbesc destul de bine portugheza, germana si rusa. Pe langa activitatea de ghid, fac traduceri, ma ocup de fotografie si colaborez la radio. Un ghid trebuie sa stie sa faca multe lucruri, pentru a ajuta turistii. Trebuie sa simti tonalitatea grupului, sa nu vorbesti cand ei nu au chef sa te asculte, dar sa le captezi atentia. Sa intri in sufletul lor fara ca ei sa-si dea seama. Ceea ce este extraordinar de important pentru un ghid este flexibilitatea, adica sa stii cand sa fii
puternic, pentru ca grupul se destrama daca tu nu-i mentii coerenta si echilibrul. Trebuie sa stii cand e cazul sa permiti ceva si cand nu. Eu sunt impotriva cerintei practicate de unele agentii, care vor ca ghidul sa vorbeasca tot timpul. Ii innebunesti! In plus, trebuie sa fii mereu foarte ingrijit. De asemenea, este deosebit de important sa le dai informatii corecte. Am fost in Egipt acum o luna si aveam un ghid egiptean, care considera turistii romani superficiali si care dadea informatii putine si uneori eronate. Dimpotriva, turistii romani sunt avizi de informatie. Ghidul trebuie sa faca un parteneriat si cu ceilalti ghizi cu care lucreaza, dar si cu soferul autocarului. Niciodata nu trebuie sa lase sa se vada ca exista un conflict sau sa se certe. Un ghid profesionist va incerca sa invete turistii sa inteleaga arta, sa ii ajute Daca explicatia e interesanta, turistii o vor asculta. Nu trebuie sa fii slab in fata tendintei pe care o au majoritatea turistilor romani de a fi carcotasi, de a critica totul. Uneori nu le place mancarea, alteori, hotelul. Asta se poate evita, se poate rezolva. De exemplu, s-a intamplat ca in Egipt sa mergem cu trenul la clasa a doua, in loc de clasa I, asa cum era in program. Am rezolvat problema oferindu-le pentru diferenta o cina si un mic dejun. Detaliile sunt importante.”