Vicepreședintele Kamala Harris va continua în mare parte politica externă a lui Joe Biden în chestiuni esențiale precum Ucraina, China și Iran. Aceasta este una dintre estimările făcute. Totuși, dacă va prelua funcția de președinte și va câștiga alegerile din noiembrie, ar putea adopta un ton mai ferm în relația cu Israelul. Este vorba de războiul din Gaza, iar tonul comparativ cu abordarea actuală.
Kamala Harris pare să fie principala candidată pentru nominalizare după retragerea lui Biden. Din această perspectivă, ea ar aduce în campanie experiența acumulată la locul de muncă, relațiile personale stabilite cu liderii internaționali și o înțelegere profundă a afacerilor globale dobândită în timpul mandatului său de senator și ca vicepreședinte al lui Biden, arată Reuters.
Vulnerabilitate majoră pentru Kamala Harris
Cu toate acestea, în confruntarea cu candidatul republican Donald Trump, Harris ar avea de înfruntat o vulnerabilitate majoră. E vorba de situația complicată de la granița dintre SUA și Mexic. Aceasta a fost o sursă de probleme pentru Biden și un punct central al campaniei sale.
La începutul mandatului său, Kamala Harris a fost desemnată să abordeze cauzele profunde ale migrației ilegale. Republicanii au încercat să o facă responsabilă pentru această problemă.
În ceea ce privește prioritățile globale, analiștii sugerează că o președinție sub conducerea lui Kamala Harris ar fi asemănătoare cu o continuare a administrației Biden.
„S-ar putea să fie un jucător mai energic, dar nu trebuie să vă aşteptaţi la un lucru – la schimbări imediate majore în ceea ce priveşte substanţa politicii externe a lui Biden”, a declarat Aaron David Miller, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în administraţiile democrată şi republicană.
Sprijin ferm pentru Ucraina
Harris a indicat, de exemplu, că va menține sprijinul ferm al lui Biden pentru NATO și va continua să susțină Ucraina în conflictul său cu Rusia. Acest lucru contrastează puternic cu promisiunile fostului președinte Trump, care a sugerat modificări fundamentale în relația Statelor Unite cu alianța și a exprimat îndoieli cu privire la livrările viitoare de arme către Kiev.
Kamala Harris a semnalat că nu se va abate de la politica de susținere a NATO promovată de Joe Biden. Ea a spus că va continua să sprijine Ucraina în conflictul său cu Rusia. Această poziție contrastează cu promisiunile fostului președinte Donald Trump. El a sugerat o reformare fundamentală a relațiilor Statelor Unite cu alianța și a ridicat îndoieli privind livrările de arme către Kiev.
Poziție similară cu a lui Joe Biden în ceea ce privește China
În ceea ce privește China, Harris a adoptat o poziție similară cu cea a lui Biden, menținând abordarea de confruntare atunci când este necesar. Ea a subliniat importanța contracarării influenței Chinei, mai ales în Asia.
Cu toate acestea, Harris a fost criticată pentru gafe verbale ocazionale. Ea e acuzată și de o campanie prezidențială considerată mai puțin strălucitoare. Dacă va deveni candidata principală a democraților, ea ar putea să aducă o abordare mai fermă în relația cu Israelul. E vorba în special în contextul conflictului din Gaza. Ea a susținut în general dreptul Israelului de a se apăra. Harris a criticat și acțiunile Israelului în ceea ce privește situația umanitară din Gaza.
Analizând perspectivele sale, Harris ar putea să mențină politica externă similară cu cea a lui Biden. Este posibilă o altă abordare față de anumite probleme, precum relația cu Israelul. Totuși, analiștii nu se așteaptă la schimbări majore în politica SUA față de Israel. Ei consideră că sprijinul lui Harris pentru această țară este la fel de puternic ca al lui Biden.
Este de așteptat ca Kamala Harris să adopte o poziție fermă și constantă față de Iran. Asta, având în vedere că progresele recente ale programului nuclear iranian au generat o condamnare tot mai puternică din partea Statelor Unite. În calitate de președinte, Harris va avea de abordat amenințarea crescută reprezentată de posibila înarmare nucleară a Iranului. Este o provocare majoră în contextul în care Teheranul ar putea testa noul lider american.
