Germania, Franta, Marea Britanie si Austria - vrea sa conduca, dar sa si plateasca mai putini bani la bugetul comun. Revendica mai multe posturi de comisari in domenii cheie, chiar inventarea unora inedite, de supercomisari, mai multe voturi si mai mult respect din partea noilor veniti. Acestia din urma nu renunta usor la suveranitate, cer egalitate de tratament si putere. Discutiile sunt interminabile si, cel putin pana acum, compromisurile au fost imposibile. Tensiunea este alimentata de schim
Germania, Franta, Marea Britanie si Austria – vrea sa conduca, dar sa si plateasca mai putini bani la bugetul comun. Revendica mai multe posturi de comisari in domenii cheie, chiar inventarea unora inedite, de supercomisari, mai multe voturi si mai mult respect din partea noilor veniti. Acestia din urma nu renunta usor la suveranitate, cer egalitate de tratament si putere. Discutiile sunt interminabile si, cel putin pana acum, compromisurile au fost imposibile. Tensiunea este alimentata de schimbarea opiniei populare fata de beneficiile extinderii UE si tinde sa atinga cote alarmante cand vine vorba de aderarea, in 2007, a inca doua tari. Invariabil, sondajele de opinie din ultimele doua-trei luni arata ca europenii sunt excedati de teama de pauperizare si ca percep procesul extinderii ca pe o modalitate aproape sigura de scadere a nivelului de trai prin cresterea fiscali-tatii, pierderea locurilor de munca si diminuarea protectiei sociale. Toate acestea nu sunt noutati si, pana la urma, fac parte, probabil, din firescul transformarilor. Comisia Europeana trece printr-o grava criza de imagineNoutate este insa antipatia mocninda a europenilor fata de institutiile cheie in promovarea extinderii UE. Un foarte recent raport realizat de Gallup Europe arata ca nu numai cetatenii de rand ai Uniunii privesc cu circumspectie Comisia Europeana. Chiar si cei ce lucreaza in structurile institutionale europene si care, prin natura muncii lor, interactioneaza cu Comisia (Executivul UE) o percep „neprietenoasa”, „birocratica”, „departe de interesele cetatenilor”, „condusa dupa proceduri obscure, uneori chiar nerezonabile”. Functionarii Comisiei sunt catalogati ca „elitisti” ce folosesc un limbaj „complex si misterios”, de natura sa disimuleze faptul ca isi servesc in primul rand propriile interese, si nu pe cele ale cetatenilor europeni, in numele carora sustin ca actioneaza. Studiul Gallup a fost realizat pe un esantion de functionari publici, selectati din toate statele membre, persoane care, in marea lor majoritate (92%), lucreaza cu Comisia Europeana. Ei sunt interfata dintre birocratii de la Bruxelles si cetatenii tarilor lor, iar ceea ce cred nu a ramas fara ecou. UE a decretat ca prioritate o costisitoare campanie de comunicare la nivelul statelor membre, campanie de natura sa arate oamenilor ca s-au inselat. Miza campaniei este enorma. Daca esueaza, deci daca increderea in UE se prabuseste, guvernele statelor membre pot cere mai greu sacrificii cetatenilor, in numele unei cauze pe care acestia nu o agreeaza.si tot la capitolul noutati se incadreaza evolutia discursului politic european. Comisarul Verheugen sugereaza ca aderarea Romaniei ar putea fi „amanata” cu un an. Wolfgang SchALssel, cancelarul Austriei, este si mai „generos”, afirmand ca tarile candidate ar putea adera pana in anul 2014 si se refera in primul rand la Romania si Bulgaria. Aceste pozitii nu sunt intamplatoare, ci pot fi semnalul schimbarii planurilor in cancelariile europene. Schimbare la care tarile candidate se pot astepta oricand si pentru care ar trebui sa aiba, la randul lor, planuri de rezerva.