Emisiunea lansata de guvernul Nastase pe pietele internationale de capital este, desigur, un succes pentru puterea instalata in Romania dupa alegerile de anul trecut. In primul rand, pentru ca a obtinut cea mai mare suma de pe pietele externe de capital, dupa 1996 incoace (anul de debut al Romaniei postdecembriste pe aceste piete). In al doilea rand, pentru ca a reusit sa plaseze euroobligatiunile la o dobanda inferioara celeilalte emisiuni, care s-a incheiat cu aproape trei luni de zile in urma
Emisiunea lansata de guvernul Nastase pe pietele internationale de capital este, desigur, un succes pentru puterea instalata in Romania dupa alegerile de anul trecut. In primul rand, pentru ca a obtinut cea mai mare suma de pe pietele externe de capital, dupa 1996 incoace (anul de debut al Romaniei postdecembriste pe aceste piete). In al doilea rand, pentru ca a reusit sa plaseze euroobligatiunile la o dobanda inferioara celeilalte emisiuni, care s-a incheiat cu aproape trei luni de zile in urma: 10,65%, fata de 11,50%. Scadenta, la sapte ani de la lansare, reprezinta de asemenea un succes pentru autoritatile de la Bucuresti.
Guvernul Nastase are toate motivele sa sarbatoreasca aceasta victorie. Insa nu trebuie uitat contextul favorabil in care s-a plasat Romania in momentul lansarii euroobligatiunilor pe pietele de capital externe, chiar in conditiile absentei unui acord cu Fondul Monetar International. Pe de o parte, Standard & Poors tocmai anuntase imbunatatirea ratingului de tara pentru Romania. Anul 1999, cu cea mai grea povara in ceea ce priveste serviciul datoriei externe, a fost trecut cu bine. Romania a demonstrat, atunci ca isi onoreaza obligatiile de plata, in ciuda recomandarilor FMI de a negocia cu creditorii o rescadentare a datoriei ajunse la maturitate. Curba ascendenta pe care a intrat economia anul trecut (dupa trei ani de recesiune) si programul ambitios anuntat de guvernul Nastase au fost receptate de investitorii straini ca semnale pozitive, in ceea ce priveste perspectivele Romaniei. Pe de alta parte, Romania a ramas, in zona, tara care ofera cele mai mari randamente (costuri totale ale emisiunii) la imprumuturile atrase de pe pietele externe. Cu exceptia Rusiei si a Bulgariei, celelalte state din regiune ofera dobanzi de sub 6%.
Guvernul Nastase nu trebuie insa sa se imbete cu apa rece. Ultima emisiune de obligatiuni ar trebui sa fie una dintr-o serie mai mare de imprumuturi. Tinta pentru perioada urmatoare este contractarea de credite cu costuri din ce in ce mai mici. Pentru aceasta insa, Cabinetul Nastase va trebui sa demonstreze ca este capabil sa tina haturile in mana.
Romania este inca o tara care nu genereaza, singura, resurse pentru finantarea cheltuielilor publice. Indisciplina financiara s-a amplificat, de la an la an. In constiinta contribuabililor inca nu si-a facut loc obligatia achitarii datoriilor catre bugetul statului. Acumularea unui volum tot mai mare de arierate la nivelul bugetului de stat demonstreaza incapacitatea guvernelor de a institui masuri pentru cresterea gradului de colectare a veniturilor la buget si toleranta acestora fata de datornici. Un comportament vizibil prin: reesalonari, stergeri de datorii.
Tocmai de aceea, Guvernul Romaniei are nevoie ca de aer de banii atrasi din exterior.
Monopolul bancilor s-a spart
Cele 600 milioane de euro vor intra la bugetul de stat pentru a acoperi golurile lasate in vistieria statului de catre societati comerciale care-si uita obligatiile catre stat. Aceasta este situatia Romaniei, astazi. Imprumutul obtinut poate sa fie un cutit cu doua taisuri. Pe de o parte, poate lasa Guvernul sa doarma linistit, o bucata de vreme, atat timp cat se va putea indestula din banii atrasi. Poate sa dea liber la cresterea salariilor, poate lasa intreprinderi muribunde sa agonizeze. Pentru guvernul Nastase acesta ar fi insa un act sinucigas.
Pe de alta parte, banii care intra in Romania pot constitui un adevarat balon de oxigen pentru autoritatile romane si, implicit, pentru entitatile din economie. Intrarile la bugetul statului nu vor permite acordarea de noi facilitati, dar nici nu vor pune in pericol stabilitatea politicii fiscale in Romania. Cu masuri ferme de reforma, guvernul Nastase va putea atinge obiectivele promise: continuarea cresterii economice pe termen mediu si a procesului de dezinflatie.
„Imprumuturile din surse private sunt intotdeauna bine venite pentru o tara cum este Romania. Problema care se ridica este modul in care Guvernul va reusi sa gestioneze veniturile extrabugetare astfel incat sa mentina proiectiile guvernamentale pe drumul asumat cu FMI si Banca Mondiala”, spune Moriz Schularick, analist pentru pietele in dezvoltare la Deutsche Bank. El se declara sceptic in legatura cu reducerea pierderilor din economie de catre autoritatile romane, astfel incat deficitul bugetar sa fie finantat si prin cresterea veniturilor bugetare. Schularick are indoieli in privinta capacitatii guvernului social-democrat de a face reforme dureroase in randul marilor consumatori industriali si al utilitatilor publice.
Guvernul promite scaderea inflatiei, in acest an, la un procentaj situat sub 30%. Imprumutul atras din exterior ii poate usura aceasta sarcina, in special prin efectele pe care le induce pe piata monetara. De fapt, acesta este marele castig al Ministerului Finantelor. Bancile din Romania nu mai constituie singurul suport pentru bugetul de stat, ceea ce inseamna ca ele nu se mai situeaza pe pozitia din care pot influenta nivelul dobanzilor la care statul se imprumuta pe piata interna. Oficiali ai Ministerului Finantelor au declarat ca tinta pentru acest an este de a reduce costurile la imprumuturile interne, coborand dobanzile pana la 35%. Aceasta va determina un efect in lant. La randul lor, bancile comerciale vor fi nevoite sa continue scaderea dobanzilor la depozitele atrase. Faptul va determina si coborarea dobanzilor la creditele acordate atat populatiei, cat si societatilor comerciale.
Stabilitate pentru rata de schimb valutar
Banii obtinuti de Romania de la creditorii internationali vor produce efecte pozitive si in piata valutara. Pe termen mediu si lung, efectele se pot extinde si la nivelul economiei reale, pana la buzunarul omului de rand. Deocamdata, creditele externe sunt singurele care pot preveni cronicizarea deficitului de cont curent (determinat in special de soldul balantei comerciale). Deficitele de cont curent influenteaza rata de schimb a monedei nationale, stimuland fenomenul de depreciere a acesteia, in raport cu valutele externe. Intrarile de capital in Romania pot compensa o vreme deficitul de cont curent, oferind o mai mare stabilitate a ratei de schimb. Aceasta va influenta costurile importurilor, reducandu-le. Astfel, vor fi incurajate achizitiile de tehnologii noi, si influenta acestora in preturile produselor va fi diminuata.
Pe termen mediu si lung, acest lucru va conduce la cresterea competitivitatii marfurilor romanesti pe pietele externe. Iar exporturile nu vor mai fi tributare unei rate mari a cursului de schimb valutar. Cu alte cuvinte, desfacerea produselor romanesti pe pietele internationale nu va mai fi dependenta de cresterea cursului valutar.
Pentru guvernul Nastase, inceputul este promitator. Restul depinde de vointa politica si de capacitatea de a trece peste barierele impuse de ideologia social-democrata a partidului de guvernamant. Actuala putere are de ales intre a accepta scaderea popularitatii, pe termen scurt, ca urmare a implementarii masurilor de reforma (reastructurarea intreprinderilor cu pierderi si transferul proprietatii catre sectorul privat) si de a ceda tensiunilor sociale, ceea ce pe termen mediu echivaleaza cu sinuciderea.
Obligatiuni lansate de statul roman pe pietele externe de capital
1996: Este anul reintrarii Romaniei pe pietele externe de capital; Banca Nationala a Romaniei a lansat, in numele statului roman, trei emisiuni de obligatiuni:
225 milioane de dolari, prin intermediul Merrill Lynch, pe o perioada de trei ani, cu o dobanda de 9,75%;
o emisiune de obligatiuni lansata pe piata japoneza prin intermediul Nomura Securities, in valoare de 52.000 yeni japonezi (480,7 milioane de dolari), cu o dobanda de 5,20% si scadenta la trei ani;
o emisiune de obligatiuni lansata prin intermediul Nomura Securities, in valoare de 32.000 yeni japonezi (268,9 milioane dolari), pe o perioada de
cinci ani, cu o dobanda de 5,05%. r
1997: Din luna martie, imprumuturile externe contractate de statul roman intra in curtea Ministerului Finantelor, care lanseaza o emisiune de euroobligatiuni, in valoare de 600 milioane de marci germane, cu o dobanda de 7,75%.r
1998: Lipsa unui acord cu Fondul Monetar International si deteriorarea climatului economic in Romania, urmate de amendarea Romaniei de catre agentiile de rating au facut ca tentativele de iesire pe pietele externe, in al doilea semestru al anului, sa se soldeze cu esec.r
1999: Indoielile serioase privind capacitatea Romaniei de a achita datoriile catre creditorii externi, ca si ratingurile nesatisfacatoare acordate de agentiile de rating au facut imposibila, din nou, iesirea pe pietele externe.r
2000: In luna octombrie, guvernul Isarescu reuseste sa obtina un imprumut din partea investitorilor straini in urma lansarii unei emisiuni de euroobligatiuni in valoare de 150 milioane euro, cu o dobanda de 11%.r
2001: In luna ianuarie, 300 milioane de euro sunt obtinuti de pe pietele externe, cu o dobanda de 11,5%, in urma lansarii unei emisiuni de euroobligatiuni; in iunie se obtin 600 milioane de euro, cu o dobanda de 10,65% si scadenta de sapte ani.r