O bună parte din proiectele de infrastructură aflate în derulare s-a trezit de curând cu finanțarea subțiată sau chiar tăiată total. Motivul neoficial: Guvernul a ajuns la fundul sacului.
În iunie 2011, administrația centrală și autoritățile locale cheltuiau pentru investiții publice 3,97 miliarde de lei, adică aproximativ 940 de milioane de euro. Un an mai târziu, în iunie 2012, sumele alocate proiectelor de infrastructură scădeau la mai puțin de jumătate, până la 1,9 miliarde de lei (circa 420 de milioane de euro). Reducerea a fost cu atât mai neașteptată cu cât, în primele cinci luni ale lui 2012, cheltuielile pentru investiții (proiecte cu finanțare nerambursabilă, proiecte cu finanțare rambursabilă și cheltuieli de capital) fuseseră cu 40% mai mari decât în aceeași perioadă a lui 2011. Creșterea remarcabilă din perioada ianuarie-mai (de la 9,7 miliarde de lei la puțin peste 13 miliarde de lei) s-a oprit, coincidență sau nu, la puțin timp după ce la Palatul Victoria s-a instalat cabinetul condus de Victor Ponta.
Numeroase voci susțin că reducerea finanțării pentru construcția și amenajarea de drumuri, poduri, clădiri publice ori zone de agrement este în strânsă legătură cu schimbarea puterii, care ar dori redirecționarea fondurilor. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, de exemplu, consideră că lucrul la cele două pasaje peste calea ferată de pe centura Aradului, începute în 2011, a fost oprit în luna iunie pe criterii politice. „Întreruperea lucrărilor, care a avut loc din lipsă de bani, este o lovitură pentru oraş. Să nu mai asiguri finanţarea unor proiecte aflate în plină derulare și, în același timp, să promiţi finanţare pentru un viitor pasaj în Oradea demonstrează dispreţul USL faţă de arădeni“, a spus edilul într-o conferință de presă. Potrivit autorităților locale, ambele obiective sunt executate în proporție de peste 50%, iar pentru finalizarea lor ar mai fi nevoie de circa cinci milioane de euro. În replică, Dorel Căprar, președintele PSD Arad, declarase că finanţarea a fost insuficientă încă din timpul guvernărilor anterioare.
Tot pe criterii politice ar fi avut loc și oprirea lucrărilor la un pod peste Mureș la Pecica, la doi pași de Arad. Reprezentanții USL susțin că șantierul a fost suspendat, potrivit acordului de mediu, pentru trei luni, având în vedere că lucrările au loc într-o arie naturală protejată, însă membrii opoziției se tem că finanțarea nu va fi reluată.
Luptele politice par să fi condus și la retragerea unei bune părți a muncitorilor de pe șantierul centurii Suceava. Deși realizată în proporție de circa 80%, șoseaua ocolitoare în lungime de 13 km a rămas, de la schimbarea guvernamentală, fără fonduri. Unii localnici pun acest lucru pe seama faptului că edilul orașului este democrat-liberal.
Ofilite înainte de inaugurare
Fără bani a rămas și centura de la Săcele. Aici lucrările erau aproape gata (autoritățile spun că stadiul fizic este pe undeva la 90%), iar orașul este condus de un membru PDL. „Motivul invocat este lipsa resurselor financiare. Este păcat, mai trebuia turnat doar asfaltul, iar acum lucrările deja realizate se vor degrada“, spunea, cu puţin timp în urmă, edilul Radu Nistor, citat de presa locală.
Dar finanțările au fost retrase și de la proiecte de mai mică anvergură. În Hunedoara, de exemplu, reabilitarea unor străzi a fost oprită din lipsă de fonduri, iar în Râmnicu Vâlcea s-au sistat lucrările la pasajul peste calea ferată pe bulevardul Tudor Vladimirescu. Săcelenii, care și-au văzut șoseaua de centură moartă în fașă, au rămas fără bani și pentru proiectul de 10 milioane de lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare.
Și zonele de agrement au de suferit: presa locală a semnalat că proiectul de reabilitare a Grădinii Publice din Galați, în valoare de circa 1,5 milioane de euro, bate pasul pe loc, însă autoritățile susțin că totul este în grafic. Nu la fel stau lucrurile în Balș, unde realizarea unui parc și a mai multor zone verzi (proiect executat în proporție de 80%) mai avea nevoie de 400.000 de lei de la Guvern pentru a fi încheiată. Bani care se lasă așteptați. Nici nu e de mirare,
de altfel, că arieratele autorităților locale au crescut cu 360 de milioane de lei doar în luna iunie.
Autostrăzi fără sfârșit
Nici șantierele autostrăzilor nu au fost ocolite de sindromul lipsei de fonduri. Surse din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii spun că pe șantierul A4 (autostrada de centură a Constanței) lucrările la nodul rutier de la Poiana au fost oprite pe termen nedefinit ca urmare a lipsei de fonduri. Nici situația la celălalt capătal centurii, între intersecția cu DN39 și Port, nu e mult diferită. „Deocamdată, am preferat să canalizăm banii spre finalizarea la patru benzi a sectorului dintre Lazu și Ovidiu, urmând ca părțile mai puțin importante să fie terminate ceva mai târziu“, ne-au declarat reprezentanții MTI.
Pe sectorul Borș-Suplacu de Barcău al Autostrăzii Transilvania, construit în proporție de 49,7%, lucrările se desfășoară în ritm de melc, și autoritățile ezită să lanseze o dată la care acesta ar putea fi deschis măcar parțial. Nici nu e de mirare: potrivit ministrului transporturilor, Ovidiu Silaghi, americanii de la Bechtel ar avea de încasat de la statul român 240 de milioane de lei, din care în buget ar fi prevăzute doar 98 de milioane.
În timp ce Guvernul dă din colț în colț, lucrările deja realizate se degradează. Imagini aeriene cu autostrada pe jumătate părăsită arată terasamente surpate, piloni crăpați ori grinzi abandonate pe pământ, la voia intemperiilor. Căci o știe orice constructor: orice șantier lăsat baltă se degradează rapid. Iar dacă vrei să eviți acest lucru, trebuie să te pregătești de cheltuieli serioase, fiindcă lucrările de conservare costă, și nu puțin: opt milioane de euro ar fi solicitat Colas pentru conservarea celor executate la tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, înainte ca Ministerul Transporturilor să rezilieze contractul, și 11 milioane de euro ne-ar putea costa conservarea infrastructurii adiacente podului de la Vidin-Calafat, ca urmare a întârzierii părții bulgare.
Investiții vs deficit
Este clar că lucrările pomenite mai sus nu au fost oprite doar pe criterii politice. În unele cazuri, teoria ar putea sta în picioare, însă este greu de susținut pentru proiecte desfășurate de edili ai Puterii sau de companii, precum Bechtel, văzute de mulți ca fiind apropiate de USL. Mai degrabă avem de-a face cu o realitate ceva mai dură: Guvernul s-a trezit că are de respectat prea multe promisiuni cu prea puțini bani și atunci a început să strângă cureaua.
Este bine să ne reamintim în ce condiții lucrează cabinetul Ponta: salariile bugetarilor au crescut cu 8% din iunie, asigurările de sănătate reținute pensionarilor sunt retrocedate în rate și, chiar dacă încasările la buget sunt în limitele stabilite, absorbția fondurilor europene este mult sub cea preconizată pentru această dată. Mai mult, ținta de deficit este de 2,2% din PIB, față de un mai generos 4,2% în 2011, iar prognozele de creștere economică pentru 2012 au fost revizuite de mai multe ori în jos, seceta și conflictul politic din această vară neavând deloc darul să ajute economia.
Potrivit Consiliului Fiscal (CF), scăderea cheltuielilor bugetare pentru investiții reflectă atât o incapacitate de a absorbi fondurile europene, cât şi utilizarea acesteia drept un instrument de echilibrare a deficitului bugetar. În opinia CF, atingerea țintei de deficit „necesită un control foarte strict al cheltuielilor în a doua parte a anului 2012, în special la nivelul autorităţilor locale (având în vedere şi apropierea alegerilor generale) şi întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării taxelor, în special la nivelul accizelor“. În plus, având în vedere problemele cu absorbția fondurilor UE, „CF consideră ca prioritate urgentă continuarea cu prudenţă a plăţilor către beneficiari pentru proiectele cele mai importante din resurse bugetare“ și „încetinirea substanţială a creşterii cheltuielilor de această natură în a doua parte a anului, pentru a nu periclita ţinta de deficit bugetar“. Cu alte cuvinte, cei care se așteaptă să vadă mai multă mișcare pe șantiere în al doilea trimestru s-ar putea să fie crunt dezamăgiți._
52% Cu atât s-au redus, în iunie 2012, sumele alocate investițiilor de către autoritățile publice, comparativ cu aceeași lună a anului trecut
39% din fondurile UE prognozate a fi absorbite în 2012 ne-au intrat efectiv în conturi în primul semestru. E greu de crezut că vom putea recupera
Oprirea lucrărilor la cele două pasaje peste calea ferată de pe centură, care a avut loc din lipsă de bani, este o lovitură pentru oraş. Gheorghe Falcă, primarul Aradului.