clasamentului mondial al celor mai competitive economii costa, dupa calculele Comisiei Europene, o mie de miliarde de euro. Banii sunt destinati acoperirii cheltuielilor Uniunii in vederea atingerii celor doua obiective in perioada 2007-2013. Exista insa o mare problema. Socoteala Comisiei Europene nu coincide cu cea a unor mari contribuabili la bugetul comun. Franta, Austria, Germania, Suedia si Marea Britanie nu sunt de acord sa dea atat de multi bani – 1,24% din produsul intern brut al fiecarei tari in parte – si joaca tare pentru micsorarea cotizatiei la 1% din PIB. Ministrii lor de finante cer Comisiei sa se decida. Fie pretinde tarilor care au depasit deficitul bugetar de 3% sa reduca cheltuielile de asa maniera incat sa poata respecta parametrii de performanta macroeconomica stabiliti prin Pactul de Stabilitate si Crestere, fie le cere mai multi bani. Aceasta inseamna cresterea cheltuielilor bugetare nationale, deci imposibilitatea respectarii pactului. Hans Eichel, ministrul de finante al Germaniei, tara pe care Comisia Europeana se straduieste sa o sanctioneze pentru depasirea celor trei procente admise ca deficit bugetar in cadrul Uniunii Europene, spune ca „ni se cere absurdul: scaderea cheltuielilor prin cresterea lor”. Ministrul de finante al Suediei merge chiar mai departe si pune degetul acolo unde doare cu adevarat. „Suedia nu este dispusa sa sponsorizeze tari care nu taxeaza marile averi”, spune Bosse Ringholm. Se refera la Estonia, tara in care marile averi nu sunt impozitate progresiv si care va beneficia de importante fonduri structurale. Atitudinea Suediei este indiciul lipsei de entuziasm cu care este privita extinderea catre centrul si estul Europei, mariaj mai mult din interes decat din placere dintre tarile membre si cele zece state care adera in mai.Daca rezistenta tarilor membre are sorti de izbanda, primele lovite sunt cele zece state central si est-europene. Mai putini bani la bugetul comunitar inseamna mai putine fonduri structurale, deci mai putine sanse ca decalajele economice si sociale dintre ele si „lumea buna” a Uniunii Europene sa se stearga. „Reducerea cheltuielilor Uniunii ca urmare a refuzului unor state membre de a cotiza corespunzator submineaza integrarea europeana”, atrage atentia comisarul european Michaele Schreyer. Face inutile sacrificiile milioanelor de est-europeni ce adera in mai, dar si cheltuielile de pana acum ale tarilor membre. Romania si Bulgaria vor fi si ele lovite de unda de soc. Li s-a promis un pachet financiar de 24,4 miliarde de euro in perioada 2007-2009. Directorul pentru Extindere, Mathias Ruete, nu exclude posibilitatea diminuarii ofertei financiare, declarand pentru Capital ca „desi banii destinati Romaniei sunt, in principiu, pusi de-o parte, pot aparea schimbari”.
Scaderea cheltuielilor loveste interesele tuturor
Nu este exclusa, totusi posibilitatea scaderii contributiilor banesti ale statelor membre. Comisia Europeana ar putea sista ajutoarele regionale acordate estului Germaniei, Greciei, Spaniei, Portugaliei etc. Economia ar fi importanta, dar va starni revolta celor ramasi fara bani. O alta solutie ar putea fi reducerea cheltuielilor agricole comune, afectand direct fermierii europeni beneficiari de subventii. Ecoul nu va fi deloc favorabil guvernelor statelor membre si Uniunii Europene insasi. Asadar, pana in 2005, an in care bugetul Uniunii trebuie adoptat, Comisia Europeana si statele membre trebuie sa ajunga la un compromis.
Afaceri Europene
· Cu mai putin de o luna inainte de aderarea la UE, respectarea drepturilor minoritatilor, capitol la care Slovenia nu a aratat niciodata a avea probleme, s-a dovedit a fi demagogie. Guvernul, intarit in decizia sa de rezultatele referendumului popular recent desfasurat, a refuzat sa acorde drepturi cetatenesti celor 18 mii de sarbi, croati si bosniaci ramasi pe teritoriul tarii in urma dezmembrarii Iugoslaviei. Pentru ca acestia nu si-au luat cetatenia slovena imediat dupa evenimentele din 1991, au pierdut dreptul la munca, la asigurari sociale si la proprietate pe teritoriul tarii in care traiesc.
· Compania transnationala Philip Morris este gata sa plateasca un miliard de dolari Comisiei Europene, pentru ca aceasta sa renunte la acuzatiile de evaziune fiscala. Cu trei ani in urma, Comisia Europeana a demarat procedurile legale impotriva gigantului american, acuzandu-l ca a inundat cu tigari tarile europene vecine UE, unde accizele sunt mai mici decat cele de pe piata unica. Din aceste tari, tigarile au intrat pe piata comuna prin contrabanda. Anual, bugetele tarilor membre pierd un miliard de euro in urma contrabandei cu tigari. Daca cei 15 membri ai UE vor fi de acord cu suma propusa de Philip Morris, suma ar urma sa fie platita in 12 ani de zile.
· Un jurnalist a fost arestat in timp ce se afla la domiciliu. I-au fost confiscate computerul, telefonul mobil si documentele. A fost interogat in arest timp de zece ore, fara a i se permite asistenta din partea unui avocat. Apoi a fost eliberat. Nu, intamplarea nu s-a petrecut in Romania, ci in Belgia. Victima abuzului este corespondentul publicatiei germane Stern la Bruxelles, Hans-Martin Tillack, ziarist de investigatii, banuit de politia locala ca ar detine documente incriminatoare la adresa OLAF, organismul de lupta antifrauda al UE, documente pentru care ar fi platit sume importante de bani unor functionari europeni. Jurnalistul german este celebru pentru anchetele sale referitoare la abuzurile parlamentarilor europeni, care isi angajeaza sotiile si rudele in staff-ul parlamentar. Lui i se datoreaza si dezvaluirea uriasei fraude Eurostat. In semn de protest fata de incercarea incalificabila a autoritatilor belgiene de limitare a libertatii presei, Federatia Internationala a Jurnalistilor cere mutarea institutiilor UE din Belgia. Cei 500 de mii de jurnalisti membri ai federatiei clasifica Belgia pe ultimul loc in topul tarilor europene in ceea ce priveste libertatea presei.
