"Sistemul de sănătate din România nu acordă suficientă atenţie prevenţiei şi depistării precoce a bolilor, ceea ce ar putea avea un impact major asupra sănătăţii sau asupra principalilor factori determinanţi ai calităţii vieţii. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, dar pe primul loc în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă. Incidenţa afecţiunilor cronice are în continuare un nivel cu mult peste media europeană. Cauzele sunt diverse. România a avut cel mai mic procent din PIB alocat pentru sănătate în 2012 (4%). Mai mult, se constată o lipsă de eficienţă în alocarea resurselor şi o nevoie de a întări sistemele de monitorizare a cheltuielilor din sistem. De asemenea, pacienţii români au tot felul de piedici în accesul la tratamente moderne şi la medicamente de nouă generaţie. Acestea au potenţial de reducere a costurilor din sistemul de sănătate prin aceea că-l ajută pe pacient să se întoarcă mai repede la locul de muncă, reducând atât numărul zilelor de spitalizare, cât şi efectele adverse ale zilelor de concediu medical asupra economiei", se arată în document.

CIS remarcă de asemenea situaţia nefastă creată de exodul medicilor români, din ultimii ani: ", numărul medicilor din România a scăzut, îngreunând şi mai mult accesul la servicii de sănătate şi afectând direct şi pe termen lung sănătatea cetăţenilor români".

Totodat[, CIS menţionează că actuala situaţie economică dificilă a condus la constrângeri severe asupra bugetului sistemului sanitar.

"Cu toate acestea, pentru a fi competitivă, România va trebui să adopte o gândire strategică şi să îşi concentreze resursele asupra sectoarelor care vor permite creşterea durabilă pe termen mediu şi lung. Considerăm că sistemul sanitar ar putea fi unul dintre acele sectoare, însă autorităţile trebuie să fie pregătite să investească mai mult. Am saluta, totodată, o predictibilitate şi o claritate mai mare a legislaţiei, dar şi o viziune pe termen lung a autorităţilor, punând accent pe acele proiecte care ar avea un efect de multiplicare pe termen mediu şi lung", arată Cartea Albă 2013.
Citeşte şi: România bolnavă pierde anual 2,5 miliarde de euro