În ultimii ani, au existat mai multe încercări de a înființa o bursa a cerealelor în România, la Constanța, la Brăila sau la Galați. Din nefericire, toate aceste proiecte au rămas doar pe hârtie. Singurul proiect demarat este cel de la Corabia, unde se află în construcție o bursă locală de cereale.
În lipsa unei burse naționale a cerealelor, pe piața din România prețul acestor produse agricole nu este stabilit de raportul cerere-ofertă, ci rămâne la latitudinea marilor comercianți, în special a angrosiștilor și a exportatorilor, care fac legea în acest domeniu. Cei mai afectați sunt micii agricultori, nevoiți să-și vândă cerealele la prețuri dictate de „samsarii“ de produse agricole, care oferă prețuri mult mai mici decât cele cotate la bursele internaționale.
Câte proiecte, atâtea eșecuri
În anul 2000, guvernul Isărescu a avut pe masă un astfel de proiect, denumit „Bursa Mării Negre“. Acesta prevedea amplasarea unei burse de cereale în Zona Liberă Constanţa, mai exact în Portul Constanţa Sud. Preluat de guvernul Năstase în 2001, proiectul a fost mereu amânat și, până la urmă, abandonat. Apoi, în 2010, la inițiativa mai multor fermieri locali și cu sprijinul Bursei de la Sibiu (SIBEX), s-a încercat redeschiderea bursei de la Brăila (una dintre principalele burse românești din perioada interbelică, alături de cele din București, Constanța și Craiova), dar și acest proiect a picat din fașă, pentru că Ministerul Agriculturii nu a rezolvat principalele probleme de care depindea existenţa bursei de cereale: cea a certificatelor de depozit, care stau la baza tranzacţiilor pe o astfel de bursă specializată, și cea a licenţierii silozurilor, unde ar fi urmat să fie depozitate grânele.
A urmat încercarea ministrului agriculturii din guvernul Boc, Valeriu Tabără, de a reînființa Bursa cerealeleor de la Galați, ca „un punct de desfacere a producţiei agricole din România, Republica Moldova şi Ucraina“. Potrivt proiectului, produsele urmau a fi transportate de la Galaţi, pe apă, fie în amonte, spre Europa, pe Dunăre, fie în aval, tot pe Dunăre, până la Constanţa, şi de acolo pe Marea Neagră“. Dar și acest proiect a rămas „în coadă de pește“, din lipsă de finanțare.
Dacian Cioloș: „E necesară o bursă la Marea Neagră“
În vara anului 2011, subiectul a revenit în dezbaterea publică, în cadrul unui forum privind noile provocări legate de siguranţa alimentară a Europei de Sud-Est. Cu acest prilej, Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, a declarat că România va putea deveni un adevărat jucător pe piaţa regională şi europeană a cerealelor numai în momentul în care aici va exista o bursă a cerealelor şi vor fi organizate pieţe futures. „Dacă ne uităm pe harta agroeconomică a Europei şi a Uniunii Europene, în această zonă nu există astfel de instrumente. Toate sunt concentrate spre zona de frontieră a Uniunii Europene cu Oceanul, respectiv către ceea ce vine şi pleacă din SUA. Se vorbeşte despre preţul cerealelor la Marea Neagră doar din perspectiva a doi mari jucători: Rusia şi Ucraina. În schimb, partea centrală, de est şi de sud-est nu este suficient de bine organizată ca să concureze pe aceste pieţe unde se stabilesc preţurile cerealelor“, a declarat Dacian Cioloş.
Singura bursă în construcție, la Corabia
Dar, deocamdată, primii paşi concreți în construirea unei burse de cereale – este adevărat, una locală – au fost făcuţi la Corabia. Lansat de Consiliul Judeţean Olt, proiectul se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional. Valoarea totală a acestuia este de circa opt milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă 3.158.656 lei, iar contribuţia Consiliului Judeţean Olt – 3.158.656 lei. Construcția a început în iulie 2012, iar reprezentanţii CJ Olt au anunțat că lucrările vor fi finalizate în câteva luni, urmând ca bursa să fie funcțională din anul 2013. Până acum, conform proiectului, din lucrările de construcţie s-au realizat dezafectarea unei clădiri vechi şi ridicarea noului edificiu, până la etajul unu. În prezent, se construieşte etajul doi, ultimul nivel al clădirii. Urmează să se finalizeze drumurile de acces, parcarea, compartimentările, finisajele și instalaţiile interioare. De asemenea, a fost încheiată documentaţia de atribuire a contractului de furnizare echipamente, acestea fiind grupate în trei loturi: echipamente şi aplicaţii informatice, în valoare de 670.000 lei; mobilier, a cărui valoare se ridică la aproape 60.000 lei, şi echipamente de laborator, de 179.000 lei. Primarul orașului Corabia, Iulică Oane, a declarat pentru Capital: „Anul 2012 reprezintă începutul relansării economice a orașului Corabia. Bursa de cereale va veni în sprijinul producătorilor agricoli și va avea ca scop fixarea prețurilor la produsele agricole și încheierea de tranzacții cu cereale. Comerțul cu cereale va lua amploare în zona de sud a țării, și producătorii agricoli vor beneficia de o piață deschisă, vor putea să negocieze orice preț, bursa fiind, desigur, un instrument transparent în privința încheierii contractelor cu cereale. Oportunitatea deschiderii bursei de cereale la Corabia este determinată de lipsa unei piețe organizate pentru comercializarea cerealelor în județul Olt și alte județe din sudul țării, unde producția agricolă este predominant cerealieră.“
Daniel Botănoiu: „Inițiativa trebuie să aparțină producătorilor“
Daniel Botănoiu, secretar de stat la MADR, consideră că, fiind amplasată pe Dunăre, Bursa de la Corabia va avea nu numai un rol local, ci și un important rol regional. „Dunărea va deveni o importantă cale de transport, un transport mult mai ieftin decât cel terestru. Nu întâmplător, în ultimii ani s-au construit numeroase depozite de-a lungul Dunării, de unde cerealele pot fi transportate fie spre țările UE, fie spre porturile din aval – Galați, Brăila, Constanța“, ne-a declarat Daniel Botănoiu.
În ceea ce privește o posibilă implicare a Guvernului în crearea unei burse naționale de cereale, Botănoiu a spus: „Apetitul pentru o astfel de investiție trebuie să vină din partea producătorilor, a marilor fermieri, pentru că statul nu mai are producție de cereale și nici nu mai face achiziții importante, rezerva de grâu, de exemplu, de doar 250.000 de tone, este împrospătată periodic doar în proporție de 25%.“
Constanța – locația ideală
Specialiștii consideră că locația ideală pentru o bursă națională de cereale, care să conteze cu adevărat pe piaţa Mării Negre şi a Europei Centrale şi de Est, nu poate fi decât în portul Constanţa. Motivele sunt multe și întemeiate. Portul Constanţa este amplasat la capătul Coridorului pan-european VII şi reprezintă poarta de ieşire la mare a mai multor state europene. Este conectat la Canalul Dunăre – Marea Neagră, la Autostrada Bucureşti – Constanţa şi la o cale ferată de curând modernizată. Are capacităţi de depozitare şi operare care pot susţine o asemenea bursă. Spre deosebire de porturile fluviale, Constanţa deţine un excedent de infrastructură de depozitare şi de operare. Bunăoară, capacitatea de depozitare autorizată este de circa un milion de tone, reprezentând 6% din capacitatea totală de depozitare a României.
Comerțul cu cereale va lua amploare în zona de sud a țării, și producătorii agricoli vor beneficia de o piață deschisă, bursa fiind un instrument transparent în privința încheierii contractelor.
Iulică Oane, primarul orașului Corabia
Dunărea va deveni o importantă cale de transport, mult mai ieftin decât cel terestru. În ultimii ani s-au construit numeroase depozite de-a lungul Dunării.
Daniel Botănoiu, secretar de stat, MADR