De la intrarea în vigoare a mecanismului de plafonare și subvenționare a prețurilor în România, transparența în tranzacțiile cu energie a fost grav afectată, iar piața a fost distorsionată profund.

România, mereu în pierdere când vine vorba despre energie

Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, este necesar să „se facă lumină în piața energiei”, tocmai din cauza prețurilor ridicate și lipsei de claritate cu privire la modul în care energia este tranzacționată în România.

Datele oficiale arată că doar 1% din consumul total de gaze este tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), iar pe piața OPCOM se tranzacționează aproximativ 25% din energia electrică.

Această absență a pieței reale favorizează opacitatea și permite ca energia să fie vândută de mai multe ori de către traderi, cu adaosuri comerciale substanțiale, fără ca autoritățile să poată monitoriza clar aceste mișcări.

În contextul în care peste 70% dintre producătorii de energie sunt companii de stat, lipsa de transparență afectează direct bugetul public. Deși producătorii știu cui vând energia, iar cumpărătorii știu de la cine achiziționează, nu există date despre numărul total al tranzacțiilor pentru aceeași cantitate de energie și despre prețurile intermediare aplicate de traderi, potrivit presshub.ro.

Discrepanțe între datele oficiale din România

O altă problemă majoră este discrepanța dintre datele raportate de Institutul Național de Statistică (INS) și cele oferite de Transelectrica. Conform INS, România a exportat în 2024 un total de 10,8 TWh de energie electrică și a importat 13,8 TWh.

În schimb, datele Transelectrica indică doar 5,3 TWh importați și 2,17 TWh exportați – o diferență considerabilă, care ridică semne de întrebare cu privire la realitatea fizică a acestor tranzacții comerciale.

Aceste diferențe sugerează că o parte dintre tranzacții nu s-au materializat fizic, ci au fost doar schimburi comerciale, probabil realizate de traderi care nu au mutat efectiv energia peste graniță. Se estimează că doar o parte din diferențele constatate se justifică prin exportul către Republica Moldova.

Deficit comercial alarmant

Datele privind comerțul cu energie indică un deficit comercial de peste 520 de milioane de euro în 2024. La un preț mediu de 93 de euro/MWh pentru exporturi și 110 euro/MWh pentru importuri, România a plătit mai mult decât a încasat, într-un context în care o piață internă eficientă ar fi putut reduce aceste pierderi.

Lipsa capacităților de stocare a energiei agravează problema. Exporturile se fac în timpul zilei, când producția din surse regenerabile este excedentară, iar importurile se fac seara sau în sezonul rece, când consumul atinge cote ridicate. Cu infrastructură de stocare adecvată, aceste dezechilibre ar putea fi gestionate mult mai eficient.

Piața de energie din România este afectată de lipsa de transparență și de reglementări eficiente. Traderii sunt principalii beneficiari ai unui sistem opac, în timp ce bugetul de stat pierde anual sume consistente.