Acestea sunt cele 20 de antibiotice care pot fi eliberate din farmacii fără rețetă, în regim de urgență și în doze pentru doar 48 de ore. Farmaciștii precizează însă că nu sunt "la liber".
20 de antibiotice vor putea fi eliberate din farmacii fără rețetă
Cu doar câteva zile în urmă, Ministerul Sănătății a emis un ordin care stabilește condițiile în care farmaciștii pot elibera anumite antibiotice clienților, chiar și în absența unei rețete medicale. Această practică este permisă doar în situațiile în care pacientul nu a reușit să ajungă la medic, iar lista antibioticelor care pot fi eliberate fără prescripție include doar 20 de denumiri internaționale.
Cu toate acestea, există voci critice care pun sub semnul întrebării posibilitatea ca eliberarea de antibiotice fără rețetă să amplifice riscul de dezvoltare a rezistenței la antibiotice.
Într-o conferință de presă, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Adriana Pistol a oferit un răspuns referitor la această problemă.
„Întâi de toate, ce se eliberează pentru 48 de ore sunt antibiotice de primă intenţie: tetraciclina, ampicilina, biseptol. Aţi mai auzit de medicamentele astea? Vă aduceţi aminte din copilărie? Nu sună ca cele pe care le utilizăm acum într-o cantitate foarte mare. În această situaţie, aceste antibiotice de primă linie sunt cele mai puţin susceptibile să ducă la rezistenţa antimicrobiană. Asta este o parte a răspunsului.
A doua parte a răspunsului: dacă pacientul în continuare nu se simte bine, el trebuie să ajungă la medic. Poate să rămână duminică seara, dar luni dimineaţă ar trebui să ajungă la medic, pentru că pacientul, ca şi farmacistul bănuieşte în momentul în care i-a eliberat în situaţii de urgenţă, bănuieşte, pe baza simptomelor pe care persoana respectivă le are, că ar putea fi diagnosticul X, Y, administrează acest antibiotic, dar certitudinea o vom avea numai dacă mergem la consult a doua zi”, a declarat Adriana Pistol.
Lista celor 20 de antibiotice
20 de antibiotice pot fi eliberate fără rețetă, la discreția farmacistului în doze pentru 48 de ore. Acestea sunt incluse într-o anexă a ordinului care acoperă un total de 82 de antibiotice și antifungice de uz sistemic. Iată lista acestor 20 de medicamente:
- AMOXICILLINUM
- AMOXICILLINUM + ACIDUM CLAVULANICUM
- AMPICILLINUM
- CEFADROXILUM
- CEFALEXINUM
- CHLORAMPHENICOLUM
- CLARITHROMYCINUM
- CLINDAMYCINUM
- DOXYCYCLINUM
- ERYTHROMYCINUM
- METRONIDAZOLUM oral
- NITROFURANTOINUM
- OXACILLINUM
- PHENOXYMETHYLPENICILLINUM
- SULFAFURAZOLUM
- SULFAMETHOXAZOLUM + TRIMETHOPRIMUM
- SULTAMICILLINUM
- TETRACYCLINUM
- TINIDAZOLUM
- NYSTATINUM
Farmaciștii consideră că ordinul a fost emis în grabă. Asta deoarece încă există aspecte nesoluționate care trebuie discutate cu specialiștii. Până la mijlocul lunii martie, când baza de date va fi complet funcțională, medicamentele vor fi eliberate „în orb”, cu pacientul declarând sub semnătură că nu solicită și din altă farmacie doza de urgență, dar fără a putea fi verificat acest aspect.
În același timp, persistă o altă dilemă: cum să te asiguri că pacientul va căuta asistență medicală în decurs de 48 de ore, evitând astfel situația în care ar rămâne doar cu o rezervă de două zile.
Farmacistul Luiza Drăgoi, președinta Colegiului Farmaciștilor Olt, consideră că ar fi fost mai adecvată o reglementare care să permită eliberarea de antibiotice pentru 72 de ore, reducând astfel riscul dezvoltării rezistenței la antibiotice.
Antibioticele nu vor fi „la liber”
Totodată, subliniază Drăgoi, eliberarea antibioticului nu va avea loc doar pentru că o persoană solicită acest lucru, ci farmacistul trebuie să constate necesitatea acestuia.
„Nu sunt la liber. Nu vine pacientul și spune: «Bună ziua, doamnă, vreau să iau și eu doza de urgență, că vreau să am acasă!». Nu există așa ceva, nu se dă.
În schimb, dacă vine și spune – «Doamnă, nu mai pot, mă doare măseaua», sau «Am frison, infecție urinară, urinez des», «Am un abces dentar», ce putem noi să constatăm, atunci vedem ce anume din lista respectivă se poate preta și asta îi dai, pentru două zile. Cu recomandarea să meargă la medic, evident”, a explicat aceasta.
Totuși, există posibilitatea ca farmacistul să refuze eliberarea antibioticului, în situația în care evaluează că urgența este severă și impune o consultare imediată de către un medic.
„Sunt niște cauze acute pe care farmacistul le evaluează și-i spune – «Domnule, dumneata ești foarte grav, nu ești de doza aceasta, dumneata trebuie acum să te duci la Urgență. Eu nu pot să-ți dau, că-ți fac mai mult rău!» – Sunt situații și situații pe care trebuie farmacistul să le evalueze.
Ei vin aici la un profesionist, nu vin să ceară: «Dați-mi și mie un Augmentin». «Păi, ce faceți, doamnnă, cu el?». «Aaa, să-l am în casă». Îmi pare rău, așa nu pot să ți-l dau. Este necesar să constatăm urgența.
Mi se pare extrem de complicat și mi se pare că a fost pe repede înainte făcut totul. Trebuia să fie puși toți cei implicați la masă, discutat cu cine efectiv se confruntă cu eliberarea, nu făcut din niște birouri unde se citesc niște statistici”, a mai spus Luiza Drăgoi.
Rezistența la antibiotic, o amenințare la nivel global
În plus, farmacistul consideră că problema rezistenței la antibiotice, o amenințare globală, necesită intervenții și în alte domenii, iar industria zootehnică, care utilizează antibiotice, reprezintă doar unul dintre acestea.
Chiar și medicii de familie nu văd în acest ordin o soluție pentru problema consumului necontrolat de antibiotice. Fără un sistem informatic eficient, conectat și accesibil pentru toți cei implicați, controlul rămâne dificil de realizat.
„Își adună toți membrii familiei și-i trimite la trei-patru farmacii și a făcut cutia, dacă pacientul consideră are nevoie de antibiotic. Nefiind o bază de date pregătită, nici de raportat nu se pot raporta în timp real astfel încât în momentul în care se duce la altă farmacie să vadă că el n-a mai luat.
Pentru că declară pe proprie răspundere, dar la următoarea farmacie trece un alt membru al familiei”, a explicat medicul de familie Mihai Ungureanu.
Dosarul electronic ar fi putut reprezenta un instrument valoros pentru verificarea traseului parcurs de un pacient. Acesta nu funcționează însă nici în prezent.