OECD a evaluat mediul investiţional existent în România şi alte nouă state din regiune şi, implicit, atractivitatea exercitată de aceste ţări asupra investitorilor străini. Indicele Reformării Mediului Investiţional (Investment Reform Index - IRI sau „Indicele Reformei de Investiţii“, potrivit traducerii puse în circulaţie de oficialităţile române) este o evaluare sintetică, realizată anual de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi De
OECD a evaluat mediul investiţional existent în România şi alte nouă state din regiune şi, implicit, atractivitatea exercitată de aceste ţări asupra investitorilor străini.
Indicele Reformării Mediului Investiţional (Investment Reform Index – IRI sau „Indicele Reformei de Investiţii“, potrivit traducerii puse în circulaţie de oficialităţile române) este o evaluare sintetică, realizată anual de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), şi are drept obiect politicile de investiţii, comerciale, fiscale şi în sectorul IMM, nivelul de dezvoltare al capitalului uman şi al infrastructurii de suport pentru investiţii, gradul de acces la finanţare, reforma cadrului de reglementare şi a procesului legislativ. Studiul OCDE din acest an, intitulat „Monitorizarea politicilor şi instituţiilor pentru investiţii directe în Europa de Sud-Est“, îşi propune analiza comparativă a dinamicii IRI în zece ţări din regiune: România, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Fosta Republică a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Serbia, Albania şi Republica Moldova. Raportul privind ţara noastră face o serie de recomandări, cum sunt: dezvoltarea unui program- pilot pentru facilitarea relaţiilor comerciale dintre investitorii străini şi firmele locale, reducerea decalajului dintre competenţele oferite de sistemul de învăţământ şi nevoile pieţei forţei de muncă, îmbunătăţirea modului de funcţionare a cadastrului şi a înregistrării bunurilor mobile. România a primit cel mai mare punctaj din regiune la planificarea şi monitorizarea fiscală şi la politicile dedicate capitalului uman, dar a obţinut cel mai mic punctaj la accesul la finanţare şi la fiscalitatea aplicată IMM-urilor.
„În ansamblu, România s-a plasat bine, depăşind celelalte ţări din regiune. S-au constatat deficienţe în privinţa transparenţei, sectorul privat susţinând că, deşi i s-a cerut părerea la adoptarea unor măsuri legislative, nu s-a ţinut cont de aceasta.“
Băncile întârzie absorbţia fondurilor UE
Slaba pregătire a tinerilor absolvenţi este una dintre problemele identificate în raport. „Este cunoscut faptul că o ţară care are un an de educaţie suplimentar înregistrează o productivitate cu 5% mai mare decât alte state“, punctează Alistair Nolan, director în cadrul OECD. Pentru preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri sunt altele: „O piaţă a muncii anchilozată, în care nu s-a reuşit nicio reformă, şi accesul dificil la finanţare. Pe de altă parte, trebuie dezbătut modul în care se aplică fiscalitatea şi care este raportul corect dintre taxarea excesivă a muncii şi taxarea capitalului.“ La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, subliniază faptul că blocarea de către bănci a creditelor de cofinanţare pentru proiectele derulate cu fonduri comunitare va determina scăderea drastică a absorbţiei acestora şi reîntoarcerea la bugetul UE a sumelor alocate României. „Se spune că nu avem bani. Fals! Țara noastră dispune de 10-15 miliarde de euro pentru investiţii, de la Comisia Europeană, Banca Mondială, BEI, BERD, inclusiv capital românesc şi străin. Din păcate, nu se face nimic. Mai mult, am pierdut circa 300 de milioane de dolari, finanţare acordată de Banca Mondială pentru construirea a cinci centuri ocolitoare“, conchide Pârvan. În replică, Irinel Cristu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), afirmă că au început negocieri cu CEC Bank şi EximBank pentru relansarea creditării mediului de afaceri. Cristu susţine că MECMA a propus tuturor băncilor să permită firmelor cu proiecte de investiţii din fonduri europene aprobate să garanteze creditele accesate cu utilaje pe care urmează să le cumpere.
Comentând problemele menţionate în raportul OCDE referitor la modul de funcţionare a cadastrului, Pogonaru semnalează situaţii greu de acceptat: „Oamenii de afaceri, în special cei străini, constată că, la douăzeci de ani după ce au achiziţionat un teren şi au construit pe el o fabrică, apare proprietarul parcelei respective, care îşi revendică dreptul“.
Investiţiile s-au redus cu o cincime în UE
Dincolo de caracteristicile mediului investiţional, firmele se confruntă şi cu efectele crizei economice şi financiare. Astfel, în prima parte a acestui an, investiţiile realizate în ţările Uniunii Europene s-au diminuat cu 20,3%, potrivit Eurostat. În acelaşi timp, profitul companiilor a crescut uşor, de la 37,1% la 37,9%. Efectele sunt însă mai accentuate în ţara noastră, arată Cristian Pârvan: „Vânzările au scăzut în medie cu 35% în 2009 faţă de 2008; numai 9% din firme au înregistrat o uşoară creştere a vânzărilor. Cât priveşte investiţiile de capital, ele au scăzut cu 36,5% în primul trimestru din 2010 faţă de perioada similară a anului trecut.“
90% din IMM-urile cărora li s-a aprobat proiectul se împotmolesc la obţinerea creditelor de cofinanţare, pentru că nu au garanţii.
Irinel Cristu, secretar de stat, MECMA
Companiile care activează în România se confruntă cu două probleme: accesul dificil la finanţare şi taxarea excesivă a muncii.
Florin Pogonaru, preşedinte, AOAR
Notele româniei pentru politicile de atragere a investiţiilor
România a obţinut un scor final de 3,8 puncte (din maximum 5) pentru politicile de atragere a investiţiilor, la egalitate cu Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.
