Cazurile de insolvenţă din industria imobiliară s-au înmulţit în ultima perioadă, pe măsură ce datoriile dezvoltatorilor nu au mai putut fi acoperite. Dacă până acum băncile au menajat firmele de dezvoltare imobiliară şi s-au ferit de executarea activelor, consultanţii din piaţă se aşteaptă ca din primăvara anului viitor „să se umple paharul“ şi să apară primele falimente de răsunet. „În cazul insolvenţelor din imobiliare situaţia e de cele
Cazurile de insolvenţă din industria imobiliară s-au înmulţit în ultima perioadă, pe măsură ce datoriile dezvoltatorilor nu au mai putut fi acoperite. Dacă până acum băncile au menajat firmele de dezvoltare imobiliară şi s-au ferit de executarea activelor, consultanţii din piaţă se aşteaptă ca din primăvara anului viitor „să se umple paharul“ şi să apară primele falimente de răsunet.
„În cazul insolvenţelor din imobiliare situaţia e de cele mai multe ori mai simplă decât în cazul altor industrii, deoarece actorul principal este banca. Ea poate acorda o şansă de reorganizare a firmei imobiliare sau poate cere falimentul. Într-o economie normală, până la un anumit moment încerci să salvezi compania, dar după un punct nu mai are rost. Marea artă e să ştii când să tragi linie. Impresia mea este că în primăvară o să vină acest moment. Faţă de anul trecut numărul cazurilor de insolvenţă pe care le tratăm au crescut de trei ori şi ne aşteptăm şi ne pregătim ca numărul acestora să crească în continuare“, a declarat pentru capital.ro Sebastian Guţiu, managing partner al casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.
Insolvenţa ar putea aduce preţuri mai accesibile
Chiar dacă legal, după declanşarea procedurii de insolvenţă, actorii aflaţi la masa credală au la dispoziţie între 30 şi 90 de zile pentru a lua o decizie cu privire la continuarea procedurilor de reorganizare sau de a duce firma în faliment, această decizie este amânată în cele mai multe cazuri până la 3-4 luni.
„În imobiliare decizia de a intra în reorganizare sau în faliment se ia în maxim 3-4 luni. Dacă se ia decizia reorganizării, trebuie să se îndrepte managementul greşit şi, în cazul proiectelor în dezvoltare, să se reducă cheltuielile cu construcţia astfel încât preţurile de vânzare să poată fi coborâte pentru a genera bani care să acopere datoriile“, a menţionat Guţiu.
Cazurile de insolvenţă apărute în ultima perioadă par a fi o lecţie pentru dezvoltatorii care se apropie de acest punct şi mulţi au început să se organizeze în vederea evitării unei astfel de situaţii.
„E posibil să mai apară companii mari care să intre în insolvenţă, însă nu cred că vor fi mai răsunătoare decât cele care au apărut în ultima perioadă, deoarece chiar dacă au probleme, mulţi au încercat să se replieze şi să îşi nişeze produsele astfel încât să nu fie nevoiţi să recurgă la asemenea variantă. Noile dezvoltări sunt mai bine aşezate în piaţă şi în prima jumătate a anului viitor ar trebui să se cearnă companiile, pentru ca din a doua parte să înceapă o aşezare“, a spus Daniel Tudor, head of real estate division în cadrul Volksbank.
Capital.ro vă prezintă o listă actualizată a companiilor notorii care au intrat în insolvenţă sau faliment.
EFG, actorul celui mai răsunător faliment imobiliar din 2009
Dezvoltatorul britanic European Future Group (EFG) a anunţat în anul 2007 investiţii de 2,5 mld. euro în proiecte rezidenţiale, de birouri şi centre comerciale, în majoritatea fiind asociat cu fondul austriac de investiţii Immoeast.
La începutul acestui an compania a anunţat că iese de pe piaţă şi a vândut patru proiecte, care necesitau investiţii de circa 500 mil. euro, către Immoeast.
Unul dintre vehicole investiţionale ale companiei, EFG Crevedia Development, prin intermediul căruia britanicii deţineau 124 ha de teren lângă Buftea, a intrat recent în faliment, activele companiei fiind scoase la licitaţie şi vândute pentru suma de 11,7 mil. euro.
Pe acest teren EFG intenţiona să dezvolte un mini-oraş, în care ar fi urmat să locuiască 15-20.000 de oameni. Ansamblul rezidenţial, cu 6.500 de locuinţe, necesita investiţii de 1,9 mld. euro şi urma să fie finalizat în anul 2015.
Irlandezii îşi închid prăvălia
Parteneriatul a fost creat pentru dezvoltarea ansamblului de locuinţe New Town Residence din zona Dristor şi a mall-ului Liberty Center din zona Trafic Greu a Capitalei.
Parteneriatul presupunea şi dezvoltarea unei reţele de zece mall-ul sub brand-ul Tiago, investiţie ce se ridica la peste 700 mil. euro, respectiv câte 70-90 mil. euro pentru fiecare centru. Cel mai mare mall Tiago urma să fie deschis în primăvara acestui an la Oradea.
Proiecte lăsate baltă
Constructorul-dezvoltator de origine turcă Ozer Construction, antreprenorul clădirilor de birouri Europe House şi America House din Bucureşti, a intrat în procedură de insolvenţă în luna octombrie, la cererea a peste 100 de creditori, care au de recuperat cel puţin 30 mil. euro.
Printre companiile care au solicitat insolvenţa turcilor se numără Saint-Gobain, Willbrook Management şi Regatta Evaluări. Ozer Construction a fost implicată în construcţia proiectului rezidenţial Oxford Gardens de 250 de vile, investiţie a Willbrook şi Felicity de 1.000 de locuinţe, dezvoltat de Globe Trade Centre.
Pe partea de dezvoltare, Ozer lucra la ansamblul Belleview din Sinaia. Firma trebuia să construiască, pe un teren pus la dispoziţie de Primăria Sinaia, un complex de 344 de apartamente de vacanţă, structurate în două blocuri de câte opt etaje, plus mansardă. În 2 ani, compania a reuşit să vândă 150 de locuinţe, dintre care doar 30 au fost livrate către Primăria Sinaia.
Vise de miliarde de euro spulberate de criză
Vehicolul investiţional Copper Beech Capital, stabilit pentru dezvoltarea ansamblului rezidenţial Blue Tower din Colentina, a intrat în insolvenţă după ce Tribunalul Bucureşti a aprobat solicitarea firmei controlate de grupul britanic Copper Beech în luna octombrie.
Copper Beech a anunţat în 2008, că intenţionează să investească în următorii cinci ani 2,5 mld. euro în construcţia a 17.000 de locuinţe în Bucureşti şi zonele limitrofe, proiecte pentru care dezvoltatorul a achiziţionat deja 600 hectare de teren.
Proiectul Blue Tower, din zona Colentina din Bucureşti, trebuia finalizat în luna septembrie a acestui an şi cuprinde un bloc de 16 etaje, totalizând 156 apartamente. Fondurile necesare dezvoltării proiectului, investiţie de 30 mil. euro, au fost asigurate din surse proprii, precum şi printr-un credit în valoare de 14 mil. euro contractat de la Alpha Bank.
Pădure s-a lăsat de imobiliare
Omul de afaceri George Padure, fostul primar al Sectorului 1, a solicitat intrarea în insolvenţă a firmei Sigma Proiect Development prin intermediu căreia urma să dezvolte un ansamblu rezidenţial de circa 1.500 de locuinţe în zona Colentina.
Lucrările la proiectul Sigma Residence, care constau în ridicarea a 12 blocuri cu 13 etaje, au fost oprite în luna noiembrie 2008. George Pădure împreună cu un grup de investitori belgieni au achiziţionat terenul de 3,3 ha din Colentina în urmă cu doi ani pentru suma de 14 mil. euro, finanţaţi de Bank of Cyprus.
