Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jeffrey Franks, a prezentat, marţi, Comisiei pentru buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor, listele cu numele companiilor de stat ce urmează să fie privatizate, a declarat deputatul Vasile Bleotu, membru în Comisia pentru buget.
‘Discuţiile au fost foarte interesante vizavi de mai multe aspecte care s-au ridicat de către colegi, de exemplu cel legat de faptul că anul 2012 este un an de alegeri şi că din acest punct de vedere va fi o presiune suplimentară pe bugetul de stat şi nu ştiu dacă vom reuşi să ne încadrăm în acordul preventiv. Acesta poate deveni din acel moment un acord stand-by pentru că totdeauna când este un an electoral vulnerabilităţile cresc. Ne-a fost prezentată o listă de opt societăţi care vor avea management privat şi alte două liste cu investitori majoritari, deci privaţi, şi investitori minoritari semnificativi între 10 până la 20%. Dorinţa este ca aceste societăţi, companii naţionale, să înregistreze profit’, a menţionat Bleotu.
Potrivit deputatului social-democrat, lista societăţilor cuprinde Poşta Română, Tarom, CFR Electrificare, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Feroviar, Hidroelectrica, Romarm, Oltchim şi Electrica (propuse pentru management privat), Oltchim, CFR Marfă, Cupromin, Electroeca Serv, Electrica Furnizare Proprie, Compania Naţională a Huilei Oltenia şi Hunedoara (cu investitori privaţi majoritari) şi Hidroelectrica, Petrom (runda a doua), Nuclearelectrica, Distribuţie Electrica, Tarom, Transelectrica, Transgaz şi Poşta Română (pentru investitori privaţi cu pachet de acţiuni între 10% şi 20%).
Membrii Comisiei pentru buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor s-au întâlnit, marţi după-amiază, cu delegaţia FMI condusă de către Jeffrey Franks, pentru a discuta pe marginea bugetului pe anul 2012, dar şi în ceea ce priveşte măsurile referitoare la salariile bugetarilor şi la pensii.
Misiunile FMI şi Comisiei Europene /CE/ au încheiat luni o nouă evaluare a acordului preventiv cu România, care are ca obiectiv consolidarea creşterii economice şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare. Aceasta a fost a treia evaluare a acordului de către FMI şi prima evaluare oficială a CE.
Dacă Board-ul FMI va aproba, la jumătatea lunii decembrie, a treia evaluare, Fondul va disponibiliza pentru România o nouă tranşă de asistenţă financiară de 475 milioane euro. Asistenţa financiară acordată de FMI se ridică la 3,5 miliarde de euro.
Acordul cu FMI are o durată de 24 de luni şi se derulează concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile.