Da, vorbim despre lista medicamentelor compensate și gratuite. Neactualizată de șase ani, timp în care, în spate, s-au adunat pacienți pentru care nu mai există soluții, bugete dinamitate ale companiilor, o largă nepăsare, dar și o serie de explicații simple. Împărțite pe câteva paliere.
Decizia profesională. Compensarea medicamentelor ține de capacitatea fiecărui stat de a susține financiar acest demers. Așadar, nu are legătură cu calitățile medicamentului (certificate prin aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, obligatorie pentru inițierea oricărei discuții despre compensare). De aceea, decizia tehnică privind compensarea trebuie să revină unor specialiști în health economics, nu unor reputați medici clinicieni, exemplari în ariile lor terapeutice, dar care nu au backgroundul necesar pentru a lua decizii cu impact economic major.
Impactul bugetar. În întâlnirile publice din ultimul an, pe tema compensării medicamentelor, numele domnului Gherghina de la Finanțe a devenit sinonim cu Răul cel mai mare. Omul care blochează lista. Nimic mai fals. Impactul bugetar a fost calculat (nu știm cum) la nivelul de 592 milioane lei, pentru 2014. Nimeni nu poate însă spune care va fi impactul bugetar în anii următori, dintr-un motiv banal: în majoritatea bolilor nu avem registre naționale. Neștiind câți bolnavi avem, nu știm nici cum sunt tratați și nici câți dintre aceștia ar beneficia cu adevărat de pe urma introducerii noilor terapii pe lista compensatelor.
Industria farmaceutică. A avut, în ultimii patru ani, două mari teme de comunicare în plan intern: medicamentele compensate și taxa clawback. Restrictiv, câtă vreme, pe plan mondial, orizontul s-a lărgit, iar din ce în ce mai multe companii au început să implementeze strategii de tip „beyond the pill“. Aplicând această viziune și în România, actualizarea listei de medicamente compensate devine un efect logic al unui demers multidimensional, nu un scop în sine.
Mediul politic. Conform unui studiu de anul trecut, doar o treime dintre români știu că Guvernul este cel care realizează actualizarea listelor, iar mai bine de jumătate nu știu că lista medicamentelor compensate nu a fost actualizată de ani buni. Și asta, în ciuda numeroaselor acțiuni mediatice din ultimii ani. E limpede că politicienii nu simt pericolul electoral, deci nici nu au motive să se grăbească în luarea unei decizii.
Pacienții. Să nu-i confundăm cu cele trei voci stridente pe care le auzim la TV. În cel mai bun caz, aceștia se reprezintă pe ei înșiși. Și, eventual, grupurile de interese financiare și politice. Marea masă a oamenilor în suferință din România nu sunt cu adevărat reprezentați în discuțiile cu autoritățile. La masa negocierilor sunt acceptate vedetele mediatice care vorbesc în numele pacienților, dintr-un motiv simplu: dă bine la imagine și nici nu reprezintă un pericol real, câtă vreme argumentele sunt de tip sindical, nu tehnic-profesional.
Inovația. Lumea medicală progresează, iar noi trebuie să ținem contactul cu ea. Nu avem atâția bani, dar putem avea neuroni, sinapse și idei. Putem inova. Nu descoperim noi moleculele, dar nu ne împiedică nimic să găsim modalități inovative de a asigura accesul oamenilor, în timp real, la noile medicamente.
Dr. MARIUS GEANTĂ, Cofondator Centrul pentru Inovație în Medicină