După mai bine de zece zile de blocaj al pieţei farmaceutice, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a revenit asupra deciziei sale şi a suspendat, pånă pe 30 septembrie, ordinul de decontare a preţurilor la medicamente.
Noua listă de medicamente gratuite şi compensate de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, a intrat în vigoare la data de 15 iulie. Aparent generoasă pentru pacienţi (lista de medicamente gratuite şi compensate era mai mare decåt cea anterioară), noua listă a condus la blocaj în farmacii şi la dispariţia medicamentelor citostatice şi antidiabetice. Cauza? Dorinţa ministerului de a reduce preţul la medicamente, aşa cum se angajase ministrul Nicolăescu încă din 2007. Intenţia este lăudabilă, numai că „lista lui Nicolăescu“ cuprindea o întreagă serie de inadvertenţe şi impunea peste noapte reducerea preţului CIP cu 10% pentru medicamentele din lista C2 (în aceasta sunt cuprinse medicamentele utilizate în tratamentul tuberculozei, HIV-SIDA, oncologie, neurologie, diabet, tuberculoză, hemofilie etc.).
Reducerea cu 10% a preţului CIP pentru astfel de medicamente ar fi fost poate aplicabilă dacă în prealabil ar fi existat o negociere cu producătorii acestor medicamente (în majoritate companii multinaţionale care nu pot opera o reducere de preţ peste noapte). În condiţiile în care la reducerea de 10% a preţului CIP se mai adaugă şi diferenţele de curs de încă 8,5% (preţul medicamentelor este stabilit, de peste un an şi jumătate, la un curs de 3,33 lei pentru un euro) şi reducerea adaosurilor comerciale pe care au dreptul să le practice distribuitorii, piaţa a sărit în aer. Ameninţaţi de faliment şi de vånzările în pierdere, distribuitorii s-au alăturat producătorilor de medicamente în protestul comun faţă de ordinul ministrului sănătăţii. În lipsa unui organism care să suporte pierderile (măcar pentru stocurile existente la data intrării în vigoare a noului ordin), farmaciile nu au mai våndut medicamente bolnavilor, distribuitorii nu au mai livrat marfă şi nici nu au mai transmis comenzi către producători.
Diferenţe de preţ suportate din buzunarul pacientului
În listele ministerului de resort există însă o întreagă serie de medicamente care ridică semne de întrebare. Nicăieri nu se explică de ce anumite medicamente sunt în lista de boli C1 (insuficienţă cardiacă, hepatite cronice, ciroze şi leucemii) şi altele în lista C2. La fel cum nimeni nu ştie de ce anumite medicamente se regăsesc pe ambele liste. Problema este că, dacă cele două liste controversate, C1 şi C2, vor rămåne în actuala formă şi în octombrie, piaţa va funcţiona distorsionat. Astfel, modalităţile de decontare a medicamentelor gratuite şi compensate cuprinse în lista C1 se bazează pe preţul de referinţă, în timp ce medicamentele din C2 se bazează pe preţul de decontare şi sunt gratuite 100%, indiferent dacă vorbim de medicamente originale sau generice. Bolile incluse în C1 favorizează, în general, medicamentele generice, pentru că vorbim de o gratuitate falsă: aceasta se face la preţul de referinţă, adică a celei mai ieftine pilule de pe piaţă care conţine respectiva substanţă activă. Dacă pacientul are prescris pe reţetă un medicament mai scump, suportă diferenţa din buzunar. În schimb, există cazuri în care în lista C1 sunt medicamente originale care nu au concurenţi pe piaţă, nu au în spate medicamente generice, gen Pegasys (utilizat în tratamentul hepatitei C) sau Zyprexa (folosit pentru tratarea bolilor psihice). Aceste tipuri de originale sunt în topul primelor cinci cele mai våndute medicamente din Romånia, iar neincluderea lor pe lista C2 le scuteşte de ieftinirea obligatorie cu 10% a preţului CIP. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu se înţeleg de ce leucemia, trecută pe lista C1, este mai puţin importantă decåt cancerul, trecut pe lista C2.
În plus, împărţirea medicamentelor pe grupe de boli conduce la o distorsionare a pieţei în cazul listei C2. Aici, indiferent de medicamentul prescris pentru una din bolile existente pe listă, compensarea este de 100%. Practic, pilulele aferente respectivei maladii nu se vor ieftini niciodată, deoarece nu au concurenţi.
De altfel, într-un comunicat de presă, senatorul PDL Sorin Pavelescu îl acuza pe Nicolăescu că „în loc să diminueze la vedere preţurile medicamentelor, cere negocieri pe sub masă, dincolo de taxele şi impozitele stabilite în Codul fiscal“. Să sperăm că viitorul ordin din septembrie nu va mai arăta la fel ca cel din iulie. n
PROTECŢIONISM
Ministrul Eugen Nicolăescu îşi continuă politica de favorizare a medicamentelor originale, produse de multinaţionalele de top, după ce recent a decis ca în prescripţiile medicale să nu mai fie trecută substanţa activă, ci denumirea comercială a medicamentului
Bålbåielile unui ministru
„Vreau să demonstrez cu documente că tot ceea ce se spune cum că ar fi o criză în sistem este o minciună“, a spus Eugen Nicolăescu la videoconferinţa de săptămåna trecută.
A declanşat controale peste controale în farmacii şi în depozitele distribuitorilor sperånd să forţeze måna acestora prin amenzi usturătoare. Cu toate acestea, la nici două zile, ministrul suspendă pentru două luni ordinul care a creat haos în piaţă. Singura lui „vină“ are iz de campanie electorală: medicamentele trebuie ieftinite cu orice preţ. Dar nimeni nu a vrut să plătească acest preţ.
