Bursa de Valori București (BVB) are nevoie de listări noi, companiile de stat au nevoie de management cât mai profesionist și mai eficient, iar firmele private au nevoie de finanțare. Teoretic, combinația este suficientă pentru a fi martorii unui val de listări la bursă, perioada fiind propice ofertelor publice, în condițiile unei economii în creștere, dar care suferă pe partea de finanțare.

Din nefericire, combinația nu reușește să se producă. Societățile de stat nu se înghesuie la listare decât atunci când acționarul majoritar (respectiv Guvernul prin intermediul vreunui minister) impune acest lucru. Guvernanța corporativă, mai ales transparența decizională, nu este pe placul managerilor, care preferă să ia hotărâri departe de ochii curioșilor acționari minoritari. Mai mult, nici situațiile financiare nu permit prea ușor listarea.

Companiile private s-ar lista mai degrabă, au nevoie de finanțare, iar sistemul bancar nu mai acordă împrumuturi prea ușor. Însă reglementările pieței de capital sunt destul de complicate și dificile, iar succesul unei oferte publice inițiale nu este garantat de nimeni. Situație care a dus la o secetă cumplită de listări a companiilor private în ultimii cinci-șase ani. Așa ajungem și la BVB, care măcar încearcă acum să schimbe cât mai multe lucruri din ograda proprie și să faciliteze pe cât posibil listarea oricărei firme doritoare.

Privatizări amânate

Privatizarea parțială a companiilor de stat este un program cu care ne-au amenințat toate guvernele ultimilor cinci ani. Din toată lista inițială, s-au concretizat doar câteva nume, precum Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica. Suficiente pentru a da un impuls pieței de capital autohtone, dar nu de ajuns pentru a ridica statutul BVB la piață emergentă de la piață de frontieră.

Un nume pe care ar fi trebuit să îl vedem deja la bursă este cel al Hidroelectrica. O companie care atrage orice investitor, fiind vorba de producția de energie regenerabilă, o activitate care nu va dispărea prea curând, dimpotrivă. Din păcate, Hidroelectrica a intra în insolvență în urma contractelor defavorabile încheiate cu diverși intermediari și nu a reușit să iasă nici până în prezent. De fapt, a ieșit o dată, dar a reintrat, la începutul acestui an, în insolvență. Iar insolvența este incompatibilă cu listarea la bursă, motiv pentru care a fost amânată din nou oferta publică.

Hidroelectrica este acum și puternică financiar, cu o cifră de afaceri estimată pentru 2014 de 3,2 miliarde lei și un profit brut de un miliard de lei. Ceea ce o transformă într-una dintre cele mai profitabile companii din țara noastră.

Teoretic, Hidroelectrica ar trebui să realizeze oferta publică inițială în prima jumătate a anului viitor, după cum estimează și managerul Fondului Proprietatea, unul dintre acționarii semnificativi ai societății de stat. Și putem spune că este una dintre cele mai probabile listări de anul viitor, în cazul în care nu va aparea ceva ieșit din comun.

Complexul Energetic Oltenia este un alt nume dat sigur pentru listare în acest an, chiar dacă noi am avut rezerve față de declarațiile oficialilor. S-a dovedit că aveam dreptate, iar CEO se speră că ar putea ajunge la cota bursei anul viitor. Din păcate, situația companiei este mai proastă decât cea a Hidroelectrica, cu o cifră de afaceri în primele nouă luni de 1,76 miliarde lei, în scădere cu 5%, și pierderi de 290 milioane lei. Scăderile au apărut ca urmare a reducerii prețului de vânzare a energiei electrice (de la 227,75 lei pe MWh, până la 200,6 lei) și a înregistrării cheltuielilor cu certificatele de emisii de carbon aferente anului 2013. Șanse pentru listare anul viitor există, dar producătorul de energie termo, care adună toate complexurile energetice din Oltenia cu minele de lignit, nu are, cel puțin teoretic, un viitor la fel de bun ca al unui producător de energie regenerabilă. Iar pierderile de anul acesta ar putea face diferența dintre succes și eșec pe piața de capital.

Speranțe de la companii mici

Administrația Porturilor Maritime, Aerorporturi București și Societatea Națională a Sării Salrom sunt alte nume companii care ar trebui să ajungă anul viitor la cota BVB. Cu excepția Salrom, care este cel mai aproape de o ofertă publică inițială, nu este sigură nicio listare. De altfel, nici nu mai vorbim de Tarom sau CFR, societăți care sunt, de asemenea, incluse în programul de privatizare prin listare, dar care au foarte puține șanse de a deveni publice.

O surpriză a anului viitor ar putea fi Poșta Română, care se află în proces de privatizare totală, nu parțială. Dar nu s-a găsit ca ofertant decât Poșta din Belgia, care a depus o ofertă neangajantă. Iar un eșec al privatizării totale ar putea duce la o listare a companiei. Vom afla până la jumătatea anului viitor ce se va întâmpla cu compania care are peste 27.000 de angajați și care încheie 2014 cu un profit operațional de 74 milioane lei, dar care are nevoie de o modificare substanțială a sistemului propriu de activitate.

Totuși, BVB va primi în mod sigur un număr de noi emitenți anul viitor de pe piața Rasdaq, între 20 și 30 de companii care pot intra la cota bursei de pe piațe nereglementată. De asemenea, mai multe zeci de companii sau chiar sute (în funcție de cum vor fi reglementările) de companii de pe Rasdaq vor ajunge pe piața alternativă de tranzacționare. BVB a primit aprobarea ASF și pentru o piața AeRO, destinată IMM-urilor, platformă care va fi lansată în curând și care speră să atragă și companiile care au nevoie de finanțare, dar sunt prea mici pentru a se califica la cota principală a bursei. De altfel, BVB poartă discuții cu mai mulți antreprenori și investitori cunoscuți în mediul de afaceri cu ajutorul cărora speră să atragă mai multe companii private. Desigur, mai rămâne de modificat și legea de funcționare, astfel încât accesul la piață să fie mult mai facil decât în trecut.