Cresterile de preturi din acest an, cu influente negative asupra costului vietii, au fost cauzate i principal de serviciile furnizate de regiile monopoliste: de apa, de producere si transport de caldura si altele asemenea lor. Justificarea regiilor pentru avalansa scumpirilor consta i deprecierea leului i raport cu dolarul. in special la energie electrica, argumentele sunt destul de solide. Fata de ultimii doi ani, cind datorita precipitatiilor hidrocentralele au functionat i plin, ajungindu-se ca peste 60% din energia vinduta sa fie produsa de acestea, i anul 2000 situatia s-a inversat, fiind necesara utilizarea combustibililor clasici, itr-o proportie de circa 70%. Daca se ia i calcul si pretul extrem de mare al petrolului pe plan international, care nu a mai coborit de la iceputul anului sub 30 de dolari barilul, este evident ca nu ne putem astepta la un kilowatt ieftin. De altfel, principalele cauze ale nerespectarii tintei propuse pentru acest an, o inflatie de 27%, la ultima strigare fiind anuntat nivelul de 32 – 34%, sunt, si i opinia Guvernului, cresterea pretului mondial al titeiului, precum si deprecierea accentuata a monedei euro i raport cu dolarul, la care se adauga efectele secetei prelungite.
Inflatia a fost, i luna iulie, de 3,1%, provenita mai ales din cresterea preturilor marfurilor alimentare (3,6%), iar seceta le-ar putea scumpi i continuare, astfel icit se spulbera si sperantele guvernamentale de calmare a preturilor peste vara, pentru icadrarea itr-un nivel al inflatiei sub 30% pe itregul an. Situatia este aproape identica cu cea iregistrata i iunie, cind inflatia de 2,8% a fost cauzata tot de majorarea preturilor la produsele alimentare. Cu o luna i urma, preturile produselor alimentare au crescut cu 3,7%, i timp ce ale celor nealimentare au urcat cu numai 3%. Cele mai mari scumpiri, comparativ cu luna precedenta, s-au iregistrat la produsele alimentare de baza, precum faina – 16,6%, piine – 10,7%, oua – 24,3% si zahar – 20,6%. La marfurile nealimentare, i topul scumpirilor s-au situat gazele naturale cu 22,2%, energia electrica – 14,5% si telefonul – 11,6%. Dupa cum se observa, majorarile de preturi se consemneaza la produse cu pondere foarte mare i cosul zilnic, cu impact negativ asupra costului vietii.
in ultimii ani, i lunile de vara inflatia a fost foarte mica, luna august din 1999 stabilind recordul postdecembrist, cu 0,8%, isa venirea toamnei a marcat itotdeauna o revigorare a presiunii inflationiste. Calmul estival se datoreaza cresterii autoconsumului din gospodariile populatiei, estimat la circa 20% din total consum. Anul acesta, calculele au fost date peste cap de doi factori esentiali: tarifele la energia electrica si efectele secetei. Autoconsumul era factorul care tempera cresterea preturilor i lunile de vara, element pe care il lua i calcul si Executivul cind prognoza rate ale inflatiei de circa 2% pe luna. Scumpirile sunt resimtite tot mai mult de populatie, care nu mai beneficiaza de subventiile icrucisate, politica ce s-a dovedit dezastruoasa, lovind, sub masca unei protectii sociale, i interesele exportatorilor. De aceea, socul scumpirilor este perceput tot mai puternic de populatie, agentii economici fiind favorizati prin cresteri mai reduse ale tarifelor. Un alt stimulent acordat activitatii de export il reprezinta devalorizarea continua a leului, care face marfurile rominesti competitive pe pietele externe.
Salariile au fost corelate cu rata inflatiei
Reversul acestor politici il constituie descurajarea consumului, principala cauza a limitarii activitatii economice i industrie si comertul cu amanuntul i trimestrul II 2000 fiind tocmai cererea insuficienta, urmata, la mare distanta, de problemele financiare, conform sondajului de opinie i rindul managerilor, realizat de Comisia Nationala pentru Statistica la sfirsitul lunii iulie. O alta cauza a preturilor i continua ascensiune consta i necorelarea politicilor monetare cu o asanare a economiei reale de catre principalii producatori de arierate. Sumele ramase cu titlul de datorii, iregistrate fata de furnizorii de utilitati, Conel, Romgaz si Petrom, precum si ale acestora fata de bugetul de stat nu fac decit sa conduca la noi cresteri de preturi, acesti „bani” neavind acoperire i produse sau servicii. Numai ca o restructurare a economiei reale nu se putea produce i acest an electoral, inflatia fiind perceputa ca o supapa pentru eliminarea pe termen scurt a blocajelor financiare.
Cresterile salariale i lunile iunie si iulie au fost corelate cu rata inflatiei, depasind cu putin rata lunara a inflatiei. in luna iulie salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,2%, la o inflatie de 3,1%, iar i luna precedenta cresterea salariala a fost de 3,6%, la o rata a inflatiei de 2,8%. in realitate, puterea de cumparare a populatiei s-a diminuat, cresterile de preturi iregistrindu-se preponderent i zona produselor si serviciilor de stricta necesitate. Faptul ca s-a consemnat o crestere mult diminuata la produsele industriale, care intra i calculul inflatiei, nu poate fi perceput de populatie, pretul locomotivelor, de exemplu, interesind prea putin. intirzierea reformelor structurale i itreprinderi nu poate aduce nimic bun i economie. Cu toate acestea, apropierea datei alegerilor parlamentare nu face decit sa mai prelungeasca cu citeva luni eliminarea arieratelor, cuplarea economiei reale la politica monetara urmind sa fie ifaptuita de Guvernul urmator.