Guvernul din Lituania, un stat membru NATO și UE care a făcut parte din Uniunea Sovietică, a declarat starea de urgență la 24 februarie, la câteva ore după ce Rusia a invadat Ucraina, temându-se că Moscova ar putea amenința Lituania și desfășurând armata de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus, transmite Reuters.
Legislația va fi în vigoare cel puțin până la 20 aprilie
Noua legislație, care a trecut de parlament cu 71 de voturi pentru din 117 exprimate, a interzis evenimentele publice de susținere a „acțiunilor Rusiei sau ale Belarusului care au condus la această stare de urgență„. Belarus a susținut acțiunea rusă, pe care Moscova o numește „operațiune specială”.
În vigoare cel puțin până la 20 aprilie, măsura permite poliției să retragă accesul la un mijloc de informare în masă pentru o perioadă de până la 72 de ore pentru „dezinformare”, „propagandă de război” sau „incitare la ură” referitoare la invazie, a precizat parlamentul.
„Această moțiune limitează capacitatea de a spune că ‘Putin este mare’ în întâlniri (publice) și de a răspândi propagandă de război și dezinformare”, a declarat premierul Ingrida Simonyte, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin.
„Cred că nimeni din această sală a parlamentului nu este interesat ca acest lucru (n.r. propaganda rusă și dezinformarea) să otrăvească determinarea și voința poporului lituanian de a ajuta Ucraina”, a adăugat ea.
Critici din partea opoziției
Noua măsură va interzice, de asemenea, fotografierea, filmarea sau „colectarea de informații la fața locului” despre mișcările armatei sau despre infrastructura energetică strategică.
Posturile de televiziune și de radio înființate sau controlate de subiecți ruși sau belaruși au fost interzise, cu excepția cazului în care se specifică altfel sau dacă emit din Uniunea Europeană. Lituania va înceta, de asemenea, să mai elibereze vize pentru ruși și belaruși.
Mai multe partide de opoziție s-au opus joi legislației, numind-o cea mai strictă limitare a drepturilor fundamentale de când națiunea baltică a părăsit Uniunea Sovietică, în urmă cu trei decenii.
„Guvernul spune de fapt … fiecare cetățean lituanian este un potențial spion recrutat sau un sabotor. Acest lucru este foarte periculos”, a declarat reporterilor Saulius Skvernelis, membru al opoziției.
Skvernelis este liderul partidului „În numele Lituaniei”, un partid cu 16 parlamentari în parlamentul cu 141 de locuri.