Din momentul in care au aparut EI, Liviu Luca si Asociatia Salariatilor de la Petrom au inceput sa aiba batai de cap. Un razboi surd cu Dan Voiculescu a condus la blocarea in Guvern a celebrei ordonante pentru vanzarea catre salariati a 8% din actiunile Petrom. Acum se aude ca EI au pregatit un memorandum. Liviu Luca vorbeste in exclusivitate pentru Capital despre razboiul de la Petrom.
Capital: Cum e cu variantele astea de vanzare a actiunilor, ca nu mai intelege nimeni nimic?
Liviu Luca: Habar n-am. Pentru mine este simptomatic faptul ca intr-un ziar au anuntat ca au gasit si EI o banca, pe Merrill Lynch, care ar fi dispusa sa finanteze cumpararea de actiuni. Au si EI meritul lor, deci este o chestie clara ca o privesc ca pe o afacere a lor. Diferenta dintre noi si ei este ca noi o privim ca pe o afacere pentru oameni.
Capital: Cine sunt EI, domnule Luca?
Luca: Ei? Ce-i care au adus Merrill Lynch, habar n-am cine.
Capital: si credeti ca in spatele LOR este Dan Voiculescu?
Luca: A… ma intereseaza foarte putin acest lucru acum. Principalul lucru care m-a interesat a fost obtinerea acestui 10 %. Nu uitati urmatorul lucru, si anume ca, in anul 2004, se punea sub semnul intrebarii daca salariatii vor mai primi ceva. Noi am avut initial 10% din actiuni la valoarea nominala, a fost o bataie crunta, iar in final s-a obtinut 8% la valoarea cu care cumpara investitorul strain. A fost bataie, bataie mare. Din ce cauza spun asta, pentru ca Ordonanta nr. 55 a fost croita, si o spun cu responsabilitate, ca sa fim scosi afara.
Capital: OMV ce zice?
Luca: Nu stiu. Banuiesc ca le-ar conveni sa se cumpere indiviual, pentru ca nu ar fi pericolul ca pe un termen determinat cineva sa detina 8% din actiuni si sa ridice pretentii. Nu au existat discutii cu ei pana acum. Pe noi ne lasa rece cui vinde CSFB actiunile. PAS e interesat doar de pretul care va fi obtinut din vanzarea acestora.
Capital: Pana la urma, care este rolul CSFB si al PAS, in aceasta afacere?
Luca: Pai, in primul rand, elibereaza 235 milioane de euro pentru plata actiunilor, iar OSPI le da actiunile. Anterior, PAS va negocia la ce pret se accepta cotatia lor minima de vanzare. Dupa ce a vandut banca, mai ramane un pachet, pentru care exista doua optiuni: fiecare primeste actiuni sau bani.
Capital: Da, dar ce spune legea? Cui se vand actiunile?
Luca: Salariatilor. si ma lasa rece daca vine fiecare in numele lui sa cumpere sau se vine prin intermediul PAS. Sunt avantaje si dezavantaje. Pentru un numar foarte mic de oameni va fi un avantaj major. Cel care are 3.500 de euro si-a cumparat actiunile si stie ca poate sa le joace la bursa. Dar numai ca asta este o minoritate. Nu stiu daca reprezinta 1% din total. Vreau sa va spun ca toti cei care se gandesc la profituri uriase sunt farseuri. Pentru ca in momentul in care 4,5 miliarde de actiuni vor navali la Bursa, aceasta pica. Picand Bursa, nici macar banii investiti nu ii mai scoti. Pretul actiunilor se duce la vale. In momentul in care vor aparea primele actiuni pe Bursa, adevaratii jucatori vor avea tot interesul sa provoace scaderea cotatiilor. Investitorii au bani si vor avea rabdare ca pretul actiunii sa se reintoarca la 6.000 de lei.
Capital: Pai, si care e diferenta dintre a cumpara individual si a cumpara prin Asociatia Salariatilor?
Luca: Credit Suisse iti garanteaza un pret minim. Dar daca ai vandut vaca si mosia ca sa faci rost de 3.000 de euro ca sa cumperi numarul de actiuni, te duci la bursa si iei teapa.
Capital: Veti face presiuni fata de cei care vor cumpara actiunile individual?
Luca: In nici un caz. Eu nu-mi bat joc de oameni. Daca el si-a amanetat mosia, sa fie sanatos. Problema este alta: nelamurind cine are dreptul sa cumpere actiunile, EI incearca sa creeze o presiune asupra mea. Aducand in discutie ideea ca si pensionarii ar trebui sa cumpere actiuni, se incearca ridicarea paturilor sociale impotriva mea. Problema este insa urmatoarea: se cunoaste numarul de actiuni, dar nu se stie numarul de actionari. Pana acum s-au inscris 70.000 in numele Asociatiei.
Capital: Iar individual?
Luca: Nu se stie, dar deja se creeaza un balamuc acum, pentru ca se incearca de la Ministerul Industriilor, sub obladuirea domnului ministru Codrut seres, care jura ca nu stie, dar ii creste nasul, sa se trimita in tara tot felul de hartii care sa fie semnate de oameni si sa se intoarca la OSPI ca cerere de participare la cumpararea de actiuni. Aceasta este o chestie care va naste un mare balamuc.
Capital: Pai, atunci vom ajunge ca intr-o scrisoare pierduta.
Luca: Pai da, ca in momentul in care nu stiu cati oameni sunt pe lista, nu stiu cate actiuni revin fiecaruia. Pentru ca, in mod normal, ar trebui sa se imparta in mod egal la toti. si Liviu Luca si portarul sa cumpere la fel. Va dati seama, daca se ajunge sa se verifice fiecare cerere in parte, pe cati ani o sa se intinda aceasta poveste? si ce resurse va aloca Guvernul pentru acest lucru? Or sa spuna ca de acest lucru se va ocupa banca Merrill Lynch, dar asta costa. Va dati seama cate comisioane se incaseaza de la 70.000 de oameni?
Capital: Dar de ce va luptati cu atata indarjire, domnule Luca?
Luca: Nu ma lupt deloc. Obligatia mea a fost sa obtin aceste actiuni care in 2004 erau incerte. Maurul si-a facut datoria, poate sa moara. Atat. Dar ce-ati vrea acum, sa stau cu mainile in san si sa ma uit cum sunt pacaliti oamenii?
Capital: Ce se va intampla in cazul in care oamenii nu vor dori sa cumpere actiuni. Unde vor merge ele?
Luca: Banuiesc ca numarul de actiuni e fix, iar numarul de oameni variabil. Trebuie sa se stabileasca in mod cert in cat timp au voie sa subscrie, care este numarul exact al celor care cumpara actiuni si sa imparta numarul de actiuni in mod exact.
Capital: A trimis Liviu Luca prin oamenii lui tabele prin care sa-i oblige pe angajati sa semneze?
Luca: Stati ca tot nu inteleg. Daca am trimis eu… Pai, pot sa oblig pe cineva sa semneze? Spre deosebire de ce se intampla la ora actuala, noi avem, si o spun a o suta mia oara, si nu vrea nimeni sa inteleaga, avem imputerniciri notariale, poate nu stiti, in Romania sunt foarte putini notari, sunt in jur de 100, ceva in genul asta, 50 si ceva de mii de oameni au trecut pe la notar, asta nu-i un semn de intrebare?
Capital: Deci de ce nu este suficient pentru Guvern sa-i convinga ca…
Luca: Pai, raspunsul l-au dat ei. Un ziar al domnului Voiculescu a spus: domnule, e Luca cu Credit Suisse, dar si noi, nu se stie care noi, venim cu Merrill Lynch. Sa le dea Dumnezeu sanatate… Eu am vrut un singur lucru: acea parte din averea Petrom pentru oamenii mei.
Un ziar al domnului Voiculescu a spus: domnule, e Luca cu Credit Suisse, dar si noi, nu se stie care noi, venim cu Merrill Lynch. Sa le dea Dumnezeu sanatate.
