Odată cu exploatarea zăcământului de gaze din zona Caragele, cea mai mare descoperire realizată în ultimii 30 de ani, și dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, Romgaz analizează toate oportunitățile de valorificare a producției atât pe plan intern, cât și extern. În acest sens, președintele Consiliului de Administrare al companiei de stat, Liviu Nistoran, spune, într-un interviu acordat Capital, că în acest an Romgaz va realiza pentru prima data export de gaze, în cantități minore, pregătind “terenul“ pentru perioada următoare atunci când Transgaz va realiza conexiunile cu vecinii.
Totodată, compania dorește să-și mărească semnificativ capacitatea de înmagazinare, așa încât la începutul deceniului următor România să nu mai fie nevoită să apeleze la importuri de gaze pentru acoperirea consumului. În ceea ce privește proiectele din Marea Neagră în care compania este implicată, Liviu Nistoran spune că Romgaz analizează oportunitatea majorării participației pe care o deține în consorțiul cu Lukoil, care are în concesiune perimetrul Trident, unde primele foraje au indicat resurse de 30 miliarde de metri cubi.
Mai mult, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Iernut (cu o putere instalată de 400 MW), Romgaz va deveni un jucător important și în producția de energie electrică și ia în calcul achiziția unor parcuri de energie regenerabilă. Mai mult, Romgaz caută parteneri pentru dezvoltarea unei rețele de distribuție a gazelor naturale comprimate.
Capital: Mai întâi aș dori să vă întreb despre rezultatele financiare record obținute anul trecut de Romgaz. Care au fost principalii factori care au condus la obținerea celei mai mari cifre de afaceri și cel mai bun rezultat din istoria companiei? Și ce estimări aveți pentru 2018?
Liviu Nistoran: Rezultate foarte bune de anul trecut se datorează în primul rând unei politici coerente de comercializare și gestionării corecte a costurilor companiei. Sigur, am avut și piață favorabilă anul trecut cu un preț bun al gazelor. Trebuie să menționez faptul că au fost unele minusuri în anii trecuți din punct de vedere al realizării investițiilor.
Pentru acest an, estimăm o cifră de afaceri similară cu cea de anul trecut. Avem prevăzut în buget venituri cu 1,6% mai mari din activitatea de producție, dar per total vom avea o ușoară scădere întrucât partea de înmagazinare va aparține de noua societate Depogaz Ploiești.
Am luat o decizie în Consiliul de Administrație de a separa activitatea că înmagazinare, ceea ce înseamnă că vânzările obținute din activitatea de înmagazinare nu se vor regăsi în bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, pe care va trebui să-l revizuim.
Întrucât anticipez următoarea întrebare, Depogaz Ploiești este deținută integral de Romgaz, practic va fi o filială a companiei.
Capital: Spuneați de nerealizarea unor investiții. La ce vă referiți?
Liviu Nistoran: Când am venit eu în această companie m-am uitat peste cifre și am văzut că sume foarte mari de bani stăteau în depozite cu dobânzi de sub 1%. Mi s-au dat fel de fel de explicații, însă concluzia mea este că nu există destul curaj în a aborda proiecte de investiții majore, dar foarte necesare companiei. Dorința mea, ca președinte al Consiliului de Administrație, este ca Romgaz să devină un reper investițional în cadrul companiilor de energie românești. Astfel, urmărim atent toate oportunitățile de dezvoltare interne și internaționale.
Capital: Care sunt principale investiții pe care le aveți în vedere pe termen mediu și lung?
Liviu Nistoran: Proiectele pe care dorim să le dezvoltăm sunt în primul rând explorarea și explotarea uriașului zăcământ din zona Caragele. Aici am înființat deja un punct de lucru la Buzău pentru a coordona urgentarea acestor operațiuni. Acest proiect are o valență strategică uriașă întrucât poate contribui decisiv la asigurarea independenței energetice a României pe termen mediu.
Pe zona de dezvoltare, pe lângă punerea în funcțiune în 2020 a centralei de Iernut, avem în vedere eventuale achiziții a unor parcuri de energie regenerabilă.
Capital: Parcuri eoliene…
Liviu Nistoran: Da. În prezent avem niște capacități de producție de energie electrică, iar odată cu punerea în funcțiune a centralei de la Iernut vom ajunge la 1000 MW instalați, capacități care nu sunt eficiente pentru a livra curent în bandă. De ce? Ele sunt eficiente atunci când prețul este foarte mare pe diversele piețe ale OPCOM- PZU, intra-day, piața de echilibrare. Atunci noi suntem foarte eficienți și avem marja semnificativă de profit. Când însă prețul este foarte scăzut în piață, noi nu suntem eficienți cu aceste grupuri. De aceea, în opinia mea este benefică o sinergie cu facilități de producție de energie regenerabilă, care pe de-o parte vor optimiza costurile, iar pe altă parte este vorba de sinergiile cu certificatele verzi.
Capital: Care este capacitatea de care aveți nevoie?
Liviu Nistoran: Experții vor calcula și ne vor spune exact ce capacități ar trebui să aibă parcurile de energie regenerabilă.
Capital: Anul acesta se așteaptă decizia privind proiectele din Marea Neagră. Romgaz a mai purtat discuții cu Lukoil?
Liviu Nistoran: În Marea Neagră există perimetre cu rezerve descoperite relativ mari, noi însă, pe perimetrele pe care suntem în parteneriat cu Lukoil, am avut un eșec la Rapsodia, iar în Trident ne-am crescut natural cota de participare fără să plătim niciun leu. Acum analizăm în ce măsură acest zăcământ are potențialul economic care justifica o marire a participatiunii noastre.
Capital: Asta înseamnă că nu veți lua o decizie prea curând?
Liviu Nistoran: Ba da. Eu am cerut conducerii executive un studiu independent cu privire la rezervele de acolo, pentru că doar așa putem să luăm o decizie corectă.
Capital: Acest studiu va fi realizat în acest an?
Liviu Nistoran: Cu siguranță, da.
Capital: Rolul Romgaz va crește semnificativ în ceea ce privește independența energetică…
Liviu Nistoran: Romgaz va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește strategia energetică. Noi suntem cel mai mare furnizor de servicii de înmagazinare și prin filialala pe care tocmai am înființat-o vom extinde semnificativ capacitățile de înmagazinare în următorii patru ani. Vom apela si la fonduri europene pentru acest proiect. Avem în vedere extinderea capacității de înmagazinare la Bilciurești, la Sărmășel și analizăm construcția unor depozite mai mici.
Capital: Ce buget de investiții are Romgaz în acest an?
Liviu Nistoran: Avem un buget de investiții de 1,605 miliarde de lei. Suma este cu 40% mai mare decât cea de anul trecut și cu 105% peste bugetul de investiții din 2016.
Capital: În doar câțiva ani, România va avea o producție majoră de gaze naturale. Nu considerați că ar trebui valorificate mai bine. Vă întreb pentru că nu mai avem industrie chimică, producția de îngrășăminte chimice este “la pământ”.
Liviu Nistoran: Acesta este una dintre preocupările noastre centrale. Volumele vor crește datorită zăcămintelor din Marea Neagră și exploatării de la Caragele. Noi identificăm cel puțin două direcții de dezvoltare pentru valorificarea acestor gaze. În primul rând este dorința noastră de a exporta. Cred ca anul acesta va fi primul în care vom exporta. Cantitățile sunt acum limitate, dar suntem foarte atenți la dezvoltările Transgazului pe zona de conectare cu țările din jur. Există cerere potențială, în special din Ungaria și Serbia.
Al doilea aspect ține de interiorul țării, și anume dezvoltarea unei rețele de gaz natural comprimat (GNC). Ne dorim să promovăm consumul de GNC în România, urmând să identificăm modalitățile fie de asociere, fie de construire a unei platforme din care distribuitorii să se alimenteze. Vom promova tehnologia de alimentare a autoturismelor și a masinilor utilitare, inclusiv camioane, cu GNC. În viziunea noastra GNC este combustibilul de tranziție între hidrocarburile clasice (benzină și motorină) și mașinile electrice, acestea din urmă având două probleme majore: prețul ridicat și infrastructura de încărcat.
Capital: Dar nici stații de GNC nu avem. Sunt doar câteva la Vâlcea, deținute de grupul Antares?
Liviu Nistoran: În Italia sunt 1.300 de statii de alimentare cu GNC, în Germania circa 1.050, iar grupul Antares, din câte știu eu, are vreo 7, ceea ce nu acoperă nici pe departe necesarul României, care, în opinia mea, ar fi de cel puțin 100 de stații.
Capital: Practic, Romgaz va livra doar materie primă sau va construi și rețeaua?
Liviu Nistoran: Cel mai probabil ne vom implica pe partea de infrastructură primară, urmând ca distribuția să fie făcută fie în parteneriat, fie în asocieri sau în altă formă, pe care o vom decide împreună cu acționarii noștri.
Capital: Aș dori să aflu care este părerea d-voatră referitoare la calculul redevențelor în funcție de evoluția bursei de la Viena?
Liviu Nistoran: Nu știu dacă este cea mai bună formula să iei ca referință, în calcul redevențelor, prețul de la o bursă din străinătate care nici măcar nu e cea mai relevantă, pentru ca ai alte elemente de costuri diferite care intră în calcul la Viena față de elementele de costuri care intră la București.
Acest lucru ne va pune niște probleme de interpretare a construcției prețului în interiorul companiei și, posibil și, probleme de competitivitate dacă vorbim de prețurile pe care le au competitorii noștri, mai ales Gazprom.
Capital: Pentru că ați adus aminte de Gazprom. Vom mai avea nevoie de importuri dacă veți mări capacitatea de înmagazinare?
Liviu Nistoran: În acel moment nu vom mai avea nevoie de importuri, și vom putea asigura independența totală a României în ceea ce privește consumul de gaze naturale. În paralel cu creșterea capacității de înmagazinare în sine vom crește și capacitatea de injecție si extracție din depozite, în așa fel să acoperim și cele mai mari vârfuri de consum din zilele foarte friguroase.
Capital: Apropo, ați întâmpinat probleme în ultima perioadă în zilele cu temperaturi scăzute?
Liviu Nistoran: Au fost probeleme minore, însă am reușit printr-o coordonare a tuturor instituțiilor implicate să trecem peste această problemă, Romgaz livrând mai mult decât era obligat.
Capital: Înainte de încheiere, vreau să vă întreb, întrucât veniți din mediul privat, cum se desfășoară lucrurile într-o companie de stat față de una privată?
Liviu Nistoran: În primul rând este o mult mai mare rezistență la schimbare și o foarte mică apetență pentru risc investițional. Dar am avut surpriza să constat că Romgaz este o companie care funcționează după toate standardele de guvernanță corporativă.
Capital: Romgaz este un exemplu bun. Dar statul deține și controlează companii unde lucrurile nu arată atât de bine. Pot să vă dau exemplu companiilor feroviare sau din domeniul energetic cel al Complexului Energetic Hunedoara. Ce ar trebui să facă statul în aceste cazuri?
Liviu Nistoran: Atât în domeniul privat cât și în cel de stat există și companii perfomante, și companii care merg mai prost sau intră în insolvență. Avem o legislație foarte blândă cu intrarea în insolvență și asta duce la insolvențe în lanț. Avem și exemplul RADET București, care la rândul ei atrage alte insolvențe, respectiv ELCEN. Este o slăbiciune a legii. Legea insolvenței trebuie să fie mult mai strictă cu administratorii companiilor înainte de a intra în insolvență. Ar trebui să existe o anchetă, o investigație și stabilit dacă respectiva insolvență este una reală sau e o șmecherie pentru a nu-și mai plăti datoriile. Pentru că în opinia mea majoritatea insolvențelor din România sunt șmecherii făcute ca să nu se mai plătească datoriile.
Capital: Întrucât ați adus aminte de Elcen, nu analizează Romgaz oportunitatea centralelor în cogenerare care pe lângă energia electrică pot asigura agent termic către populație.
Liviu Nistoran: În strategia noastră pe care am trimis-o acționarilor, avem o componentă de prospectare a unor centrale termice în tehnologie “gas to power”, în condiții de cogenerare.
Am fost surprins când am aflat că la Iernut centrala nu e în cogenerare. Dar, următoarele noastre dezvoltări în sensul acesta consider că este obligatoriu să fie într-un sistem de cogenerare.