Guvernul isi va asuma raspunderea, pe 19 martie, pe un pachet legislativ care cuprinde si prevederi care sanctioneaza traficul de influenta. Au existat discutii pentru a fi reglementata si activitatea de lobby. In SUA, unde exista o lege de peste sapte ani a lobby-ului, acesta este definit ca o actiune declarata de influentare a Guvernului, Parlamentului sau autoritatilor locale. Potrivit legii, lobbist-ul trebuie sa notifice Senatului si Camerei Reprezentantilor cand incepe o campanie de lobby si sa depuna un raport cu privire la actiunile intreprinse si la institutiile cu care a luat legatura.
In SUA este interzis ca un parlamentar sau un alt functionar al statului sa primeasca bani pentru a sustine o cauza, intrucat atunci devine suspect de mita si trafic de influenta. Tocmai aici intervine rolul lobbyistului. El are, prin lege, dreptul sa primeasca bani pentru a convinge o autoritate publica sa promoveze sau sa accepte un anumit proiect in defavoarea altuia.
Campanii care au facut valva in SUA au fost duse in industria tutunului, a alcoolului, a cafelei, a petrolului. Pana si Rusia sovietica a pompat bani unei companii de lobby pentru ca interesele sa ii fie reprezentate la Washington. In timpul lui Mihail Gorbaciov, 30 milioane de dolari au fost cheltuite in SUA pentru lobby, potrivit Jurnalului de Rusia.
In Romania, pe cine intrebi iti spune ca nu exista lobby. In mod oficial, pentru ca nu ar fi legislatie sau pentru ca, pur si simplu, exista o reticenta in a declara acest lucru. Paradoxal, pentru ca esenta lobby-ului consta tocmai in a declara actiunile intreprinse, de a le face la lumina.
In ciuda opiniei generale, firme britanice si americane specializate in afaceri publice si lobby nu au nici o problema in a derula astfel de activitati in Romania. Central Europe Consulting, firma condusa de Guy Burrow, reprezinta, in mod oficial, inca din 1995, interese ale marilor jucatori din industria tutunului, alcoolului, cafelei. „Obiectivul nostru principal este de a asista companiile in administrarea eficienta a relatiilor cu autoritatile”, spune Burrow. Firma sa ofera atat servicii de lobby pe chestiuni care necesita modificarea legislatiei, cat si de preintampinare a unor dificultati. Cel mai bun exemplu este acela al campaniei facute pentru industria tutunului si cafelei in stoparea cresterii accizelor.
Burrow considera ca nu este necesara o lege care sa reglementeze activitatile de lobby. In privinta reglementarii, parerile sunt impartite.
In afara firmelor straine, celelalte organizatii evita sa foloseasca formula lobby pentru a denumi activitatile lor, pe care insa nu le numesc lobby, ci consultanta, servicii de promovare, de consiliere. Dorel sandor, director al Centrului de Studii Politice si Analiza Comparativa, spune ca au existat activitiati de influentare a autoritatii legislative sau executive si da ca exemplu activitatile organizatiilor nonguvernamentale sau campaniile duse prin intermediul presei. Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa, considera ca „aceste activitati nu pot fi numite lobby in adevaratul sens al cuvantului, deoarece activitatea de lobby nu este legiferata”.
E nevoie sau nu de o lege a lobby-ului in Romania? Intrucat parerile sunt foarte diferite, Academia de Advocay din Timisoara, Asociatia si Centrul de Resurse Juridice au organizat o dezbatere publica si au cerut depozitiile a 37 de lideri ai unor ONG-uri, oameni de afaceri, parlamentari, persoane din mass-media, studenti. „Toti cei 37 audiati au fost de acord ca activitatea de lobby este o practica normala si benefica pentru democratiile moderne. In nici un caz, profesia de lobbyist nu trebuie sa fie reglementata corporatist. Intrarea si iesirea firmelor pe aceasta piata nu trebuie sa fie controlata intr-un fel de autoritatea publica”, considera Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocay.
Obie Moore, presedintele Camerei de Comert Romano-Americane, spune ca se poate accepta ca activitatile de lobby sa fie notificate, dar este inacceptabil sa fie nevoie de vreo autorizare sau alte aprobari in acest sens.
In Franta este interzisa constituirea unor firme sau grupuri care sa apere interesele particulare. In Belgia, Luxemburg, Portugalia sau Grecia nu exista reguli cu privirela activitatile de lobby. Olanda, Germania si Danemarca permit sau, mai bine zis, tolereaza lobby-ul. Francezii considera ca nu este normal ca intre autoritate si cetatean sa se interpuna cineva pentru a sustine niste interese si sa mai ia si bani pe deasupra. „Din cauza acestor confuzii si/sau perceptii eronate, deseori, lobby-ul este asociat cu partea „intunecata” a politicii, in care coruptia, puterea si intimidarea sunt armele actiunii politice”, explica Radu Nicosevici. La polul opus, in Statele Unite ale Americii, spre exemplu, se considera ca interesul national, unul dintre fundamentele delegarii puterii si ale suveranitatii, nu este intotdeauna suficient pentru a constitui criteriul perfect pentru satisfacerea nevoilor colective ale poporului suveran, mai ales pe masura ce grupurile sociale se dezvolta si se diversifica. Aici intervin intermediarii in mecanismul puterii. si in Marea Britanie lobby-ul este promovat cu reguli clare ale profesiei. Exsita un cod de condutia care merge pana la eliminarea din tagma lobbistilor a persoanelor care nu declara toate veniturile obtinute de pe urma acestor activitati. Exista chiar si un registru privitor la jurnalisti, intergrupurile parlamentare si secretariatele membrilor Parlamentului. Jurnalistii trebuie sa declare activitatea pentru care au fost acreditati, dar si toate celelalte ocupatii pentru care sunt platiti in raport cu accesul lor privilegiat in Parlament.
In Romania, traficul de influenta are o singura sansa de a fi scos la lumina: lobby-ul oficial, transparent, dar mai ales declarat. O mare parte din persoanele implicate in dezbatere consdiera ca autoreglementarea este cea mai buna solutie.

Lobby de rasunet

Rusia: „In Rusia nu este niciodata suficienta vodca” – Nevoit sa transfere intreaga productie in Letonia, Sojuzplodimport, producatorul vodcii Stolichnaya, i-a angajat pe americani. Green Tauring, o puternica organizatie de lobby din SUA a strans 20 de semnaturi de la congresmenii americani impotriva renationalizarii industriei de vodca din Rusia.
SUA: American Israel Public Affairs Committee (AIPAC) este considerata in topul primelor cinci cele mai influente organizatii de lobby.
Romania: foarte cunoscute sunt alocarile de fonduri de la buget pentru actiuni de promovare externa, in special pe ideea integrarii in NATO.
Un exemplu recent: aprobarea creditelor BEI in varianta Basescu, in urma strangerii de semnaturi.

In unele tari din Europa, lobby-ul este interzis

Romania: nu exista la ora actuala o legislatie speciala, insa nici nu este interzis lobby-ul. Doua legi sunt invocate ca suficiente pentru a desfasura asemenea activitati: Legea nr. 554/2000 privind accesul la informatiile publice si nr. 52/2003 privind transparenta.
Franta: este interzisa constituirea grupurilor care apara contra cost interesele particulare, locale sau profesionale. Exista o suspiciune pronuntata in ceea ce priveste „corpurile intermediare”.
Marea Britanie: nu exista liste cu persoanele care fac lobby, dar in 1991 Parlamentul a cerut crearea unui registru al lobbistilor si a unui cod de conduita.
Olanda: legislatia permite functionarea organizatiilor de lobby, iar lobbyistii primesc legitimatii de o zi pentru a avea acces in Camera Deputatilor.

Lobby sub supraveghere In SUA

Din ianuarie 1996 exista legea privind activitatile de lobby – Lobbying Disclosure Act.
· Potrivit legii, lobbistul trebuie sa inregistreze activitatea de lobby la secretarii Senatului si Camerei Reprezentantilor, in cel mult 45 de zile de la primul act de lobby sau de la angajarea sa de catre client. Exceptii: activitatile sub 5.000 USD si cele intreprinse de angajatii unei organizatii, in numele ei, de pana la 20.000 de dolari. r
• Atunci cand lobbistul nu mai are calitatea de angajat al clientului pentru activitati de lobby, va notifica acest lucru secretarilor Senatului si Camerei Reprezentantilor, iar inregistrarea va inceta. Lobbistii inregistrati sunt obligati sa depuna, la secretarii Senatului si Camerei Reprezentantilor, un raport semianual cu privire la activitatea de lobby desfasurata. Acesta va contine:r
– lista cu problemele specifice abordate, inclusiv, intr-o masura rezonabila, a proiectelor de lege inaintate si a actiunilor intreprinse pe langa ramura executiva; r
– lista a organismelor contactate in numele clientului; r
– lista a angajatilor proprii ce au actionat ca lobbisti in numele clientului; r
– descriere a intereselor oricarei entitati din categoria celor sus-mentionate, daca e cazul; r
– in cazul firmelor de lobby, o estimare cu buna-credinta a totalului venitului provenit de la client; r
– in cazul organizatiilor care desfasoara activitati de lobby in nume propriu, o estimare cu buna-credinta a totalului cheltuielilor implicate in aceste activitati.