Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007 – 2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.
Cu toate acestea, într-o scrisoare trimisă ministrului slovac de Finanţe, Peter Kazimir, care va prezida reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe din luna iunie, preşedintele EBF, Frederic Oudea, a atras atenţia asupra pericolului de a merge prea departe cu normele prudenţiale.
"Noi majorări ale nivelului capitalului cerut nu pot decât să limiteze capacitatea băncilor de a finanţa economia. Deşi la acest moment nu sunt disponibile cifre exacte în absenţa unor decizii finale, există sentimentul în sectorul bancar că necesarul de noi fonduri se va ridica la câteva sute de miliarde de euro' se arată în scrisoarea trimisă de Frederic Oudea, care este şi director general al Societe Generale.
Numeroase bănci europene fac în prezent lobby împotriva unui Basel IV, un nou sistem de măsuri care ar consolida fondurile proprii ale băncilor. Aceste bănci susţin că au făcut deja eforturile necesare cerute de Basel III, un set de norme adoptate de comunitatea internaţională după criza financiară.
"Vă cerem să profitaţi de prima reuniune Ecofin din luna iulie pentru a analiza, împreună cu colegii dumneavoastră, consecinţele modificării acestor reguli pentru Europa", a adăugat Frederic Oudea.
Comitetul de la Basel, care stabileşte standardele globale pentru bănci, a refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect, însă, luna trecută, preşedintele acestui comitet, Stefan Ingves, a declarat că nu va exista o creştere substanţială a capitalului în sectorul bancar după ce va fi finalizată trecerea la noile norme 'Basel III'. AGERPRES
