Locul din România care îți taie respirația! Diminețile de toamnă au un farmec aparte în Fundătura Ponorului.
Este locul numit și „Palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseții sale. Zona merită vizitată, fiind recomandată în mod deosebit amatorilor de fotografii în natură.
Fundătura Ponorului, locul din România care îți taie respirația
Fundătura Ponorului este un loc greu accesibil din Munții Șureanu, unde câțiva localnici, din satele aflate la poalele munților, în valea Streiului din Hunedoara, cresc animale și au mici grădini de legume, în sălașe și gospodării pe care le părăsesc odată cu lăsarea frigului.
Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara, a surprins frumusețea dimineților de toamnă din acest loc absolut special.
„Am plecat spre Fundătura Ponorului dimineața devreme, știind că primele raze ale soarelui cad peste iarba cuprinsă de brumă și dau strălucire locului numit Palma lui Dumnezeu. Am găsit aici o liniște deplină, pe care o mai tulbură în aceste zile doar vacile ținute aici de localnici până la prima zăpadă. Se vor întoarce iarna, pentru a lua fân din căpițele strânse aici”, a spus el, potrivit Adevărul.
Fundătura Ponorului se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Este un loc căutat de turiști, în ciuda faptului că ultimii șapte opt kilometri ai drumului ce urcă din comuna Pui până în apropierea ei sunt greu accesibili cu autoturismul.
Lunca este străbătută de pârâul Ponor
Lunca, înconjurată de dealuri abrupte, este înfrumusețată de pârâul Ponor, ale cărui ape formează nenumărate bucle, în valea unde se întind locurile de păşunat, stânele, căpiţele şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici.
Potrivit reprezentanților Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, „ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul parcului natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometrii întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri. Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stancă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi marimea depresiunii carstice.”
Cum s-a format Valea Ponorului
Fundătura Ponorului este situată la o altitudine de 900 de metri și este străbătută de apele văii Ponorului. În trecut, aceasta era o vale unită cu valea Ponorici, formând o vale de dimensiuni mari care îşi revărsa apele în N-E depresiunii Haţeg, prin zona localităţii Fizeşti. În timp însă, râurile s-au despărțit, iar Ponoriciul a fost captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităţilor Federi şi Ohaba.
Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică, apărând astfel infiltraţii în albia râurilor, care au creat cele mai mari peşteri cunoscute din Munţii Şureanu.
„Cu trecerea anilor aceste infiltraţii au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-şi albia şi creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munţii Şureanu.
Albia râului Ponor este una sinuoasă acesta formând meandre care se întind pe aproximativ 9 kilometri pe firul principal, aproape de vârful Porumbelu Mare, unde izvorăşte şi doi kilometru pe afluentul care vine din Poiana Omului”, au mai explicat reprezentanții rezervației.
